CRONICA UNEI NOPŢI UNICE- 1

Îmi beau cafeaua şi mă uit pe pozele făcute aseară. Stau cu laptopul în braţe şi nu-mi vine să cred. Durerea de spate şi o febră musculară insistentă îmi confirmă, însă, că, azi- noapte, că eu şi Ioana am dansat la “Dansez pentru Tine”.

Da, a fost un moment magic pe care nu îl voi uita vreodată. A fost, însă, şi un moment extrem, extrem de greu. Probabil aţi mai auzit de la alte persoane publice care au mai ajuns în ringul visurilor cât de greu este. Probabil v-aţi plictisit de văicărelile acestora. Eu nu mă vait. Am intrat în ring de bună voie, pentru un caz umanitar. Am dat tot ce am putut noi mai bun, am muncit pe rupte la repetiţii. Nu pot să nu constat, însă, că, după ce partenera îţi sare în braţe de vreo 300 de ori în patru zile, la o figură din coregrafie, apare o serioasă durere de spate. Sau că am simţit muşchi contractaţi dureros, muşchi pe care nici nu ştiam că-i am. Sunt doar constatări.

Una peste alta, am dat tot ce am putut. Recunosc, în timpul dansului, avalanşa de emoţii m-a făcut să greşesc un pas. Sper că nu s-a văzut! Chiar şi aşa, aveţi clemenţă! E prima oară când dansez la acest nivel. Până acum, doar la nunţi, botezuri şi cumetrii!

În fine, iată câteva poze din momentul de aseară.

17 păreri la “CRONICA UNEI NOPŢI UNICE- 1

  1. A fost pentru o cauza nobila, v-ati descuract binisor, asa ca n-am sa fiu prea rautacioasa.:)) Totusi, ramaneti la ceea ce stiti sa faceti cel mai bine!:)

  2. Nu vreau sa te superi pe mine, dar sincer ai avut doua picioare stangi. Erai crispat, speriat, transpirat, zici ca te duceai la taiere. S-a vazut ca ai gresit de cum coborai scarile. Imi pare rau dar in locul tau nu m-as mai arunca in astfel de provocari nici macar pentru o cauza umanitara. Mi-a placut insa colega, e frumoasa si asta s-a vazut pentru prima data cu adevarat, pentru ca la Povestiri e imbracata groaznic cu niste haine care ii ascund frumusetea. Ea a fost naturala, desi cred ca atunci cand a simtit ca ai gresit nu i-a picat bine. Cu toate astea a mers mai departe!

  3. Mie mi-a placut,oricum gestul conteaza…sunteti ambitiosi,la anul va fi mai bine!Dar zimbetul vostru a meritat toate aplauzele!

      • Anca dar e blog-ul tau? Sau ce?
        Ai avut sansa ta de a vorbi si de a-ti spune parerea. Acum gata. Daca nu stii sa apreciezi gestul si vrei perfectiune, asta e.
        Nu toti gandim la fel si nu tu o sa ne faci sa ne schimbam ideea.

  4. Micile greseli si stingacii sunt inerente pt un om care danseaza la acest nivel pt prima data. Important este gestul si faptul ca ati putut sa va mobilizati si sa duceti la capat acest lucru, fapt care multora din fata televizorului sau a tastaturii le-ar fi dificil, poate imposibil. Deci, felicitari amindurora!! in fond cam asta este scopul emisiunii la care ati participat. Oameni obisnuiti , care se mobilizeaza pt un scop nobil si reusesc sa faca altceva fata de de ceea ce fac in fiecare zi. Si apropo de asta, nu imi prea place faptul ca la emisiunea cu pricina participa si oameni obisnuiti si dansatori profesionisti. Nu prea mi se pare “fairplay”. Deci cu atit mai mult de admirat efortul vostru!

  5. A fost un dans super dragut 🙂
    Mie mi-a placut. Se iarta micile stangacii, avand in vedere ca a fost prima oara cand dansati in fata unui public atat de numeros !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *