LA MARE CU BANI PUŢINI! CA ÎN STUDENŢIE!

La sfârşitul săptămânii trecute, am plecat pentru două zile la mare. Sâmbătă, după prânz, soaţa zice să ieşim la plajă.

Bun. Cum eram numai noi doi, am lăsat lucrurile de valoare în camera de hotel şi am luat cu noi doar două prosoape şi ceva mărunt, bani de plastic, pe care să-i pot uda dacă mă bag în apă. Concret, fix 30 de lei. Nu mi s-a părut că am nevoie de mai mult, pentru un cico pe plajă.

Ei bine, însă, consoarta a vrut să ne plimbăm mai întâi şi ne-am îndepărtat de hotel. La un moment dat, a vrut să se aşeze pe un şezlong. Imediat, băieţaşul tăietor de bonuri şi-a făcut apariţie.

„20 de lei vă costă şezlongul!”. „Păi stăm şi noi doar 10 minute! Nu se poate fără bani?”. „Păi nu!”. „Dar voi închiriaţi şezlongul pentru o zi întreagă cu 20 de lei, mie îmi trebuie 10 minute!”. „Nu se poate, eu tai bonul şi cu asta basta! Totuşi puteţi să-mi daţi mie 15 lei şi o rezolvăm!”. Ahaaa! Deci se poate! Păi, în România, nu se poate? Se poate orice, dar cu… şpagă! Paradoxal, mi-a adus şi un bon. De 20 de lei. Probabil adunat de la vreun fost client.

Aşa că am dat! Ce să fac?! Am vrut ca soaţa să aibă confort! 30- 15= 15 lei. Cu atât am mai rămas! Eu am refuzat şezlongul, cu gândul că stau doar în apă.

În fine, am stat aşa vreo 30 de minute că tot am plătit pentru toată ziua. Soaţa zice iar „Dai şi tu o apă?”. Na, i se făcuse sete.

Mă scotocesc prin buzunare. Deja, începusem să mă simt ca-n studenţie, când cântăream fiecare leuţ în excapadele de pe litoral. Zic hai că mă duc. La crâşma de pe plajă, apa- 5 lei. Hai că aş bea şi eu o bere. Cea mai ieftină- 6 lei. Per total 11 lei şi îi mai las 1 leu şi chelneriţei, aşa că a fost de treabă. Rezultatul 15- 12= 3 lei!

PAM, PAM!

În momentul acela, chiar s-a terminat bucuria. Ce să mai fac cu 3 lei? Absolut nimic. Porţia de hamsii e măcar 5 lei. Deci, fără mâncare, fără desert, fără nimic.

M-am aşezat lângă soaţă, ea pe şezlong şi eu pe nisip. Degeaba a venit băiatul tăietor de bonuri la mine să-mi „vândă” încă un şezlong pe sub mână şi pentru mine. Cu 3 lei, nici măcar 5 minute nu mă lăsa. Şi, oricum, n-am vrut să mai cedez şantajului lui.

Aşa că mi-am savurat berea stând cu fundul în nisip. Frumos! Chiar frumos! Mi-am adus aminte de studenţie, de „nebuniile” acelor vremuri şi de cât de lipsit de griji eram, chiar şi cu doar 30 de lei în buzunar.

Concluzia: a fost una dintre cele mai bune beri pe care le-am băut vreodată!

Voi ce aţi face cu 30 de lei la mare?

15 păreri la “LA MARE CU BANI PUŢINI! CA ÎN STUDENŢIE!

  1. Foarte tare…Si asa se adevereste si vorba aceea cum ca „socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ” …

    • Multumesc mult pentru toate aprecierile si pentru primul tau comentariu. Te mai astept pe aici, chiar si cu critici! 🙂

      • eu imi amintesc ca acum 4 ani…cand inca nu aveam copii…am mers cu iubitul meu cu doar 18 euro in buzunar si am mancat pe coline cate o pizza…ne-am uitat bine in meniu sa ne incadram,7 euro pizza …am luat 2 si cate o apa.dar vreau sa zic k nu uit acea seara. am flirtat (ca de…eram la inceput) am ras,am povestit si sa incheiat seara cu o plimbare cu masina pe colinele toscanei !superb! deci se poate si cu bani putini compania conteaza

  2. Eu mincam o inghetata de cei 3 lei ramasi…sa nu mai fie nici ei….vezi cam asa sunt pensionarii,isi impart pensia pe zile,pentru mincare mai ales…mi-am adus aminte ,am o poza dinainte de revolutie,la mare,am facut poza si in mina tineam 100 lei vechi,portia pe o zi de atunci…dar eram fericita la mare cu sotul!Ce vremuri…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *