CE NU FACE OMUL CÂND ÎI E DRAG CINEVA!

Ca să fiu clar de la început: îmi place să fumez! Îmi place socializarea la o cafea şi o ţigară, îmi plac gustul şi mirosul unui trabuc fin la un pahar de vorbă cu coniac.

Atenţie, însă, nu vă încurajez să faceţi acelaşi lucru!

În plus, de o lună de zile am spus STOP. Aproape că nu m-am mai atins de ţigări, de niciun fel. Am încercat un înlocuitor- o ţigară electronică. Care nu funcţionează, însă, decât cu foarteeeee multă voinţă.

Decizia aceasta am luat-o nu pentru că aş avea probleme de sănătate, nu pentru că aş vrea să fac economii, ci pentru că vreau să-mi ţin copilul şi soţia cât mai mult în braţe. Mai ales în cazul Sophiei Maria, sunt convins că nici măcar mirosul de tutun nu îi face bine. Iar să încerci să-ţi mângâi copilul mirosind a ţigară nu poate fi prea plăcut pentru bebe.

În plus, Cristina este şi ea nefumătoare şi ştiţi foarte bine cum face un nefumător când miroase un fumător.

Aşa că am devenit şi eu, de o lună, „aproape” nefumător. Spun aproape pentru că mai folosesc ţigara electronică. Aceasta, însă, nu miroase şi nici nu scoate fum.

Una peste alta, nu mă plâng în acest post. Chestii de genul „Ce greu mi-e mie să mă las de ţigări!”. A fost decizia mea benevolă şi venită din dragoste pentru cele două minuni de acasă. A fost un mic sacrificiu, în comparaţie cu sumedenia de recompense primite.

Voi ce „sacrificii” aţi făcut pentru cei dragi? La ce aţi renunţat?