VIITORUL NOSTRU MAI ARE O ŞANSĂ!

Am participat, de curând, la un eveniment organizat de studenţii de anul I de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Era vorba despre Balul Bobocilor. Ştiţi voi acele petreceri la care tinerii beau de sting şi hormonii le ajung la cote maxime.

Ei bine, am acceptat invitaţia pentru că a fost vorba despre altceva. A existat o petrecere, evident, dar, în prima parte a evenimentului, studenţii au vrut să stea de vorbă, să „fure” câteva secrete de la nişte persoane din media. Printre acestea, m-am numărat şi eu.

Când am ajuns la eveniment, era aproape pustiu. Sunt punctual rău de tot şi la ora 20.00 fix, am fost prezent aşa cum mi s-a propus. Tinerii cu capul încă în nori au început să apară de abia pe la 20.15. Mă şi gândeam că totul va fi o pierdere de timp, că nu vor apărea decât vreo doi- trei rătăciţi.  

Pe la 20.30, însă, s-a creat aproape o avalanşă. Cei care eram invitaţi am fost luaţi cu asalt de o mulţime de studenţi interesaţi să aibă o carieră în media.

Am stat de vorbă pe grupuri, am interacţionat, mi-au pus o mulţime de întrebări, le-am dat răspunsuri, m-au întrebat iar, mi-am amintit de perioada în care am fost student eu, însumi, la această facultate, apoi de perioada în care am şi predat la FJSC.

A fost superb. N-am plecat decât după vreo două ore, când petrecerea de bal a trebuit să înceapă. M-a uimit dorinţa acestor tineri de a creşte, de a munci, de a deveni mari în carieră.

Am plecat de acolo cu zâmbetul pe buze pentru că m-au făcut să cred că România mai are viitor! Aceşti tineri mi-au demonstrat asta! Trebuie doar să-şi primească şansa! Deşi sunt convins că şi-o vor lua singuri pentru că sunt nişte lupi tineri, energici şi plini de voinţă! Bravo lor!

Tu ce crezi? Mai are România viitor prin generaţiile ce vin?

GENERAŢIA ACTUALĂ MAI ARE O ŞANSĂ!

Fiecare generaţie are particularităţile ei şi este considerată de cei mai în vârstă „mai slabă, mai proastă, mai incultă”. De altfel, chiar noi am fost ţinta atacurilor părinţilor, care ne-au tot spus că „pe vremea lor…” şi că „voi nu mai sunteţi atât de preocupaţi de….”.

Povestea cu învăţatul a fost mereu dezbătută de generaţii. Şi mereu a existat acea prăpastie, „generation gap”, acele neînţelegeri între părinţi şi copii, între adulţi şi tineri.

Recunosc şi eu că am momente când cred că generaţia actuală nu mai are valori, că nu mai este preocupată absolut deloc de învăţătură, că doar mess-ul şi facebook-ul sunt valorile lor.

Şi, totuşi, am avut o surpriză tare plăcută într-o seară. Eram la un restaurant şi, lângă noi, era organizat un bal al celor de clasa a VIII-a, un bal de final de gimnaziu. Erau câteva zeci de tineri, dar pe niciunul nu l-am văzut consumând alcool sau fumând. Poate nu am privit eu prea atent, dar impresionant cu adevărat a fost gestul lor de final de bal.

Fiecare a aprins câte un „felinar zburător”, pe modelul chinezesc, şi şi-a pus o dorinţă. Cei mai mulţi dintre ei spuneau „Îmi doresc să iau notă mare la capacitate!”. Mi s-a părut superb, mi s-a părut o dorinţă de maturitate, mi s-a părut exact ceea ce ei trebuia să-şi dorească.

Felicitări! Mi-au plăcut şi m-au făcut să cred că şi generaţia lor are valori, că şi generaţia lor are oameni de calitate. Dincolo de sistemul de învăţământ tot mai slab, dincolo de problemele tot mai multe ale tinerilor din ziua de azi, momentul din acea seară m-a făcut să cred că această generaţie mai are o şansă. Depinde doar de ei!

PS: Din păcate, într-un foişor de lângă aceşti tineri de clasa a VIII-a, era organizat un majorat. Toţi cei invitaţi au plecat de acolo pe patru cărări, turmentaţi rău, inclusiv fetele. În plus, minute bune au ascultat muzică… absolut ieftină. Aici, cred că e tare greu să-i mai pot preţui.

Copiii voştri cum sunt? Ce valori credeţi voi că are generaţia tânără? Mai are sau e destinată dezastrului?