CE MĂ ENERVEAZĂ: CĂ NU MĂ VĂD LA BĂTRÂNEŢE ÎN ROMÂNIA

„CE MĂ ENERVEAZĂ”- Va fi o nouă rubrică pe acest blog. Vreau să vă spun ce mă enervează în această societate, în viaţa de zi cu zi. Vreau să ştiu, de asemenea, ce vă enervează pe voi. Când mergeţi la serviciu, când mergeţi la mare sau la munte, când vă duceţi la farmacie. Ce vă enervează în România?

UNDE AŢI VREA SĂ TRĂIŢI LA BĂTRÂNEŢE?

Mă enervează că nu pot răspunde la această întrebare cu numele ţării noastre.

batran in Romania

Da, mi-aş dori să trăiesc la bătrâneţe, în România. Dar, mă uit în jur, şi îmi dau seama că, încă, nu se poate. Aproape la fiecare colţ de stradă, vezi câte un bătrân amârât. Cu o faţă tristă, brăzdată de nevoi şi de griji. De grija medicamentelor prea scumpe, de grija pensiei prea mici şi a întreţinerii care îi depăşeşte venitul.

Sper, totuşi, că, până când eu voi ajunge la bătrâneţe, lucrurile se vor schimba. Sper să îmi trăiesc senectutea în România şi să merite!

Pentru moment, însă, mă gândesc că, la 60 de ani, voi fi într-un loc cu plajă, cu mare curată. Aş vrea să am un restaurant, undeva în Sicilia sau în sudul Spaniei. O locaţie cu patru- cinci mese, pe care să o administrez. Să stau la taclale cu clienţii, să beau bere cu lămâie sau sangria, să dau o fugă la mare, să fie soare şi liniste, relaxare.

In occident, si batranii pot zambi

Şi mai ales, îmi doresc ca în jurul meu să fie oameni fericiţi. Am văzut astfel de oameni în locurile despre care v-am povestit, deci se poate! Din păcate, nu şi în România.

Voi unde aţi vrea să trăiţi la bătrâneţe? Are şanse ţara noastră să devină veselă şi optimistă măcar peste 30 de ani?