Executare, executare, dar să ştim şi noi!

Mă trezesc în cutia poştală cu o scrisorică de la Administraţia Financiară.  Măi, să fie! Ce treabă ar putea avea domnii cu mine? Că doar ştiam că am impozitele plătite.

Când colo „răvaşul” mă anunţa că s-a început executarea silită asupra mea pentru neplata unei amenzi. Atât. Dar ce amendă? Ce sumă? Ce executare? Cum, neicuşorule? Că mie nu mi-a spus nimeni vreo vorbuliţă!

Am reacţionat prompt, a doua zi, mi-am anulat toate treburile şi m-am pus pe lămurit problema că nimănui nu i-ar plăcea să se trezească cu conturile blocate. Eventual să afli asta şi după ce ai umplut un coş de cumpărături şi vrei să plăteşti cu cardul blocat! 

Şi, uite aşa începu povestea, că de-aicea mult mai este!

Drum la Administraţia Financiară, ghişeul 1! Evident, răspunsul: „Nu aici, la sediul celălalt!”.

Sediul al doilea: „Aici, dar la etaj!”

La etaj: „Am început executarea, aveţi o datorie de 200 ron de vreo doi ani! Dar nu pot să vă spun ce contravenţie aţi comis! Mergeţi la inspector!”

La inspector, într-un final: „Păi ne-a anunţat Administraţia Autostrăzilor că nu aveţi plătită o amendă pentru lipsa rovignetei!”.

Ahaaaaa! Se lămuri şi acuzatul după vreo câteva ore bune de bătut drumurile! Nu mă mai plâng de cozi, că sunt obişnuiţă. Adică, prin 2010- 2011, am circulat cu maşina pe un drum naţional, fără rovignetă! Am priceput! Deci merit amenda! Dacă zice statul, asta e, sunt bun de plată!

Dar de ce nu am fost anunţat? De ce nu mi-a trimis nimeni o minimă înştiinţare în cutia poştală? De ce a trebuit să fiu anunţat după mai bine de doi ani şi doar cu somaţie de executare silită? De ce?

Puteţi să-mi răspundeţi voi? Aţi păţit şi voi aşa ceva?

CE MĂ ENERVEAZĂ: CHELTUIELI FĂRĂ NUMĂR PENTRU MAŞINĂ!

Plecare din Bucureşti pentru week-end, trebuie pregătită  maşina  pentru drum.

Plin de motorină- 317 ron. Aoleu!

Rovigneta- 13 ron. Marfa, ieftin, un mizilic.

Lichid de parbriz- 20 ron. Hm, cam scump. La chioşc era mai ieftin!

Şi, de aici, încep adevăratele cheltuieli. Că doar a venit primăvara şi am scos maşina din parcare, după o iarnă întreagă în care a stat pe dreapta.

Baterie- 800 ron. Aoleuuuuuuuuuuuu! Trebuie luată că altfel nu porneşte maşina. Iarna a consumat ultimul strop de curent din ea.

Asigurare RCA obligatorie- 300 ron. Nici fără asta nu poţi să pleci din parcare. Nu de alta, dar încalci legea şi rămâi fără maşină.

TOTAL: 1450 ron!

Incredibil de mult. Aproape usturător. Şi mi-ar mai trebui şi nişte cauciucuri noi. Dar cu ele cumpărate, chiar aş da faliment.

Trăgând linie, există altă variantă decât să te enervezi? Nu cred. Aşa că, astăzi, sunt iritat la culme. So don’t mess with me!

PS: Nu există altă variantă de plecare decât cu maşina. Nu de alta, dar cu trenul mi-e teamă că ajung după trei zile! 🙁