Cam aşa îşi bea cafeaua un prieten. Dimineaţa, are un adevărat ritual. Şi-a cumpărat „unealtă” de măcinat cafeaua. În plus, boabele sunt dintr-un amestec special de cafea cu încă nu ştiu ce. Cumpără amestecul dintr-un magazin la fel de special, cică unic în Bucureşti.

Revenind, însă, la ritual: macină acel amestec la o viteză anume, atent studiată. Apoi, praful obţinut îl fierbe într-un ibric special, la foc mic. Apoi îi ia caimacul, îl toarnă în ceaşcă şi mai fierbe o dată conţinutul din ibric.

În fine, ritualul ăsta, cu tot cu băutul cafelei, ţine cel puţin o oră. În fiecare dimineaţă.

Un alt prieten de-ai mei, în fiecare dimineaţă, la cafea, stă o oră şi completează rebusuri. Noi îi spunem „Pensionarul”! Oare de ce?

Toate aceste tabieturi, mie unul, mi se par pierdere de timp. Eu beau cafeaua foarte repede. Mi-am cumpărat un „căţel” care face rapid cafea. Funcţionează cu acele capsule speciale. Nu o fierbe şi poţi să o bei imediat. Îmi fac două capsule de cafea lungă. Iese o cană pe care o beau în 10 minute. Prefer să dorm, decât să pierd timpul cu făcutul cafelei sau cu rebusurile.

Dar, aşa sunt eu! Ei au tabieturi, sunt tipicari şi cred că au şi foarte mult timp liber! Nu-i condamn, însă, că-s prietenii mei.

Voi cum vă beţi cafeaua? Ce reţete inedite aveţi la prepararea ei?