DESPRE FUMURI ŞI VICII

Treaba asta cu viciile e o problemă serioasă. E tare greu să te laşi de ele. Fie că vorbim de ţigări, de alcool, de jocuri de noroc sau… chiar de femei! 🙂

La mine, problema cea mare e cu fumatul. Cu alcoolul- doar ocazional, cu cărţile- doar şeptică sau tabinet, iar cu femeile…. acolo e superb.

Cu fumatul, însă, meteahnă veche. M-am apucat din teribilism pe la 14 ani. Cu gaşca, ştiţi cum e. Şi am tot fumat. De la Carpaţi fără filtru, la super- ţigări.

Conştient de ceva vreme de pericolul pe care îl aduce fumatul, am tot încercat să mă las. Ba cu plasturi, ba cu ţigări electronice. Partea cu ţigara electronică chiar m-a ţinut. Vreo trei luni de zile, n-am mai pus ţigară în gură.

Mai e, însă, o problemă. Am descoperit că îmi plac ţigările de foi. Tot ce înseamnă ele, de la ţigarete de foi şi până la trabucuri cubaneze. Nu să tragi în piept fumul, ci doar să pufăi.

Iar, aici, chiar am zis că nu mă opresc. Dacă ţigările clasice nu mi se mai par tentante, „cubanele” sunt cireaşa de pe tort. Şi, din când în când, aşa la o întâlnire cu prietenii, la un pahar de whiscky combinat ca la carte cu două cuburi de gheaţă, chiar merge un trabuc fin.

Şi să ştiţi că nu prea am dat bani mulţi pe această nouă pasiune. Având destul de mulţi prieteni, când ne mai face cineva vreo vizită vine şi cu… un cadou pentru mine. Ghici ce?  

O singură dată m-a usturat la buzunar pasiunea asta. Când s-a născut Sophia, a trebuit să-mi cinstesc prietenii, că aşa e tradiţia. Pe lângă portbagajul cu „alcooale”, unul dintre ei mi-a sugerat că ar fi bun şi un trabuc. Aşa că am cumpărat pentru toată lumea, doar eram cel mai fericit tătic din lume! Aveam primul meu copil! Aşa că nu m-am uitat la bani şi mi-am cinstit prietenii exact cum au vrut ei!

Una peste alta, sunt convins că multora vă place aroma unei ţigări de foi lângă o băutură bună, seara, la o „şedinţă” cu prietenii. Să arunce cu piatra în mine cei care n-au fumat măcar o dată aşa ceva!

Voi cum staţi cu viciile?

PS: NU încurajez pe nimeni să se apuce de un astfel de hobby. Fumatul, până la urmă, dăunează grav sănătăţii! Nu asta scrie pe pachetele de ţigări? Să ascultăm ce spun experţii.

CE NU FACE OMUL CÂND ÎI E DRAG CINEVA!

Ca să fiu clar de la început: îmi place să fumez! Îmi place socializarea la o cafea şi o ţigară, îmi plac gustul şi mirosul unui trabuc fin la un pahar de vorbă cu coniac.

Atenţie, însă, nu vă încurajez să faceţi acelaşi lucru!

În plus, de o lună de zile am spus STOP. Aproape că nu m-am mai atins de ţigări, de niciun fel. Am încercat un înlocuitor- o ţigară electronică. Care nu funcţionează, însă, decât cu foarteeeee multă voinţă.

Decizia aceasta am luat-o nu pentru că aş avea probleme de sănătate, nu pentru că aş vrea să fac economii, ci pentru că vreau să-mi ţin copilul şi soţia cât mai mult în braţe. Mai ales în cazul Sophiei Maria, sunt convins că nici măcar mirosul de tutun nu îi face bine. Iar să încerci să-ţi mângâi copilul mirosind a ţigară nu poate fi prea plăcut pentru bebe.

În plus, Cristina este şi ea nefumătoare şi ştiţi foarte bine cum face un nefumător când miroase un fumător.

Aşa că am devenit şi eu, de o lună, „aproape” nefumător. Spun aproape pentru că mai folosesc ţigara electronică. Aceasta, însă, nu miroase şi nici nu scoate fum.

Una peste alta, nu mă plâng în acest post. Chestii de genul „Ce greu mi-e mie să mă las de ţigări!”. A fost decizia mea benevolă şi venită din dragoste pentru cele două minuni de acasă. A fost un mic sacrificiu, în comparaţie cu sumedenia de recompense primite.

Voi ce „sacrificii” aţi făcut pentru cei dragi? La ce aţi renunţat?