„Mă trezesc dimineața și, după ce-mi fac cafeaua, deschid telefonul mobil. Direct pe facebook. Sorb încet din lichid, dar degetele mi se mișcă repede. TREBUIE să știu câte persoane mi-au mai dat like la pagină peste noapte! O ignor pe fiică-mea, care ar vrea să o iau în brațe! „
„În drum spre serviciu, în mașină, verific iar. Am postat un „Bună dimineața!” și o poză cu un cățeluș simpatic. TREBUIE să fac măcar suta de like-uri! E musai! Aaaa! Stai! Era să fac accident! Să lovesc mașina din fața mea! Eram cu ochii în telefon!”
„Pe la 12.00, TREBUIE să postez o poză cu o mâncare faină! Caut repede pe net una! Ceva sushi, o mancare exotică! Să le fac poftă internauților, să curgă like-urile! Uit să-mi comand, însă, mie de mâncare!”
„Pe la 16.00, TREBUIE să postez o melodie faină! Așa, să ridice moralul internauților după o zi de muncă! De exemplu „What a wonderful world!” Eu n-am apucat să privesc, însă, cerul astăzi!”
„Ora 20.00, scandal mare într-o dezbatere televizată. Politic sau monden, totuna! E cu scandal, deci TREBUIE să mă bag și eu! Că astea nasc polemici și pe net! Mă dau cu unii, postez că-i susțin! Succes garantat, mii de like-uri și comentarii! Vin ăia care-s de acord cu mine, dar scriu și cei care sunt împotrivă. E bine și cu ei! Că doar nu există publicitate negativă! Eu, însă, nu am făcut nimic civic astăzi!”
„Ora 24.00, mă culc! TREBUIE să mai arunc un ochi pe facebook! Sunt fericit! Vreo câteva sute de like-uri noi și alte câteva sute pe articole! A fost o zi fantastică! Am fost foarte popular! Câți oameni au aflat de mine astăzi! Mă culc! N-am vorbit cu mama! Nici cu soția! Cu fetița am stat doar vreo 30 de minute toată ziua!”
Situații ipotetice, cu ghilimele! Și totuși?!
Trăim în epoca facebook și un „like” a ajuns să ne facă mai fericiți decât o strângere de mână! Postăm toate prostiile, toate nimicurile, tot ce facem! Suntem tot timpul „conectactați”! De pe telefonul mobil, de pe calculatorul de serviciu, atenți fiind să nu ne prindă, însă, șeful! Scopul? Să avem mulți „prieteni”!
Da, mai nou, avem foarte mulți prieteni! Doar virtuali, însă!
În realtitate, devenim din ce în ce mai singuri! În metrou, nu-i mai privim pe cei din jur, nu mai legăm prietenii noi, nu mai spunem nici „Salut”, nu ne mai sunăm cunoștințele, nu mai privim cerul, nu mai ieșim în oraș, nu mai mergem în parc, nu ne mai jucăm cu copiii noștri!
Trăim pe facebook! Și asta ne face foarte fericiți! Cinic, nu?
Voi cât de conectați sunteți?
Uite aici un link care iti calculeaza cat timp ai irosit pe facebook din momentul creeri contului! 😀
http://techland.time.com/2014/01/27/how-much-time-have-you-wasted-on-facebook/
Vreau sa iti mărturisesc ca am 10 luni de cand mi-am inchis contul de Facebook si este tare bine. M-am speriat cand am realizat ca primul lucru cand ma trezeam deschideam contul de Facebook, nu tanjeam dupa like-uri, dar eram online . Asa ca intr-o zi am spus stop, si imi sun prietenii sa vorbesc cu ei,ies in oraș ….si sa stii ca exista viata si fara Facebook si este minunata!
Te felicit pentru decizia luata. Ai foarte puternic! Sincer! E ca un drog, de multe ori. Si iti multumesc pentru primul tau comentariu, aici. Te mai astept.
Deloc….eu nu am facebook…chiar daca ceilalti ma privesc ca pe o „inapoiata” refuz sa-mi petrec timpul liber in modul asta….ma uit la tinerii care merg cu metroul…rar mai vezi unul sa citeasca o carte sau un ziar….toti sunt cu nasul in jocurile lor cu bile…..nici nu mai stim sa ne privim in ochi.
Exact din motivele enumerate de tine mai sus, eu nu mi-am facut cont de facebook, twitter. Cred ca as avea o grija inutila in plus. Am deja „dependenta” , necesara ce-i drept, a mobilului, daca-l uit o zi acasa mi se pare ca sunt rupta de lume .
Ma bucur ca reusesti sa stai departe. In cazul meu, e usor diferit. 🙂
„I fear the day when the technology overlaps with our humanity. The world will only have a generation of idiots.”
-Albert Einstein
https://www.facebook.com/anna.nina.520/photos
E si asta un fel de a ma face fericit! Dar nu place! 🙂
Ce vizionar a mai fost! Multumesc de comentariu!