De ce plec în Grecia de 1 Mai şi Paşte

1. Pentru că arată aşa! (fotografia este orientativă)

2. Pentru că litoralul românesc e praf de 1 Mai! În afară de Mamaia şi Vama Veche, nu poţi merge nicăieri. Mulţi hotelieri nici nu se deranjează să deschidă. Iar eu am nevoie de un loc liniştit în care să mă odihnesc, împreună cu Sophia şi soţia, la soare, cu picioarele în apă.

3. Pentru că acolo merg mulţi prieteni de-ai mei şi suntem gaşcă!

4. Pentru că sunt destule zile libere ca să ne permitem o călătorie mai lungă. Mergem cu maşina.

5. Pentru că nu am fost niciodată în Grecia şi mi-am dorit mereu să ajung acolo.

6. Pentru că am găsit un super- preţ la cazare. Un apartament senzaţional, pentru cinci nopţi, de vreo trei ori mai ieftin decât un apartament pe litoralul românesc.

7. Pentru că oricâţi bani aş cheltui pe benzină şi mese la restaurant, tot voi ieşi mai ieftin decât în România, la confortul pe care mi-l doresc. Din păcate, asta este realitatea!

8. Pentru că este o ţară ortodoxă şi vom putea merge la slujba de Înviere să luăm lumină!

Voi ce faceţi în vacanţa de 1 Mai şi Paşte? Unde mergeţi?

Sugestie pentru week-end: concert „Very Classic” Marcel Pavel

Prietenul meu Marcel Pavel e în faţa celei mai mari provocări din viaţa lui artistică: duminică, la Sala Palatului, va organiza cel mai mare concert de muzică clasică din carieră.

L-aţi auzit vreodată cântând astfel de piese? Eu l-am auzit şi este excepţional. Până la urmă, trebuie să o recunoaştem cu toţii că are una dintre cele mai bune voci de pe la noi şi poate interpreta cu uşurinţă orice gen muzical.

La Sala Palatului, va fi, însă, şi mai bine. Asta pentru că va fi acompaniat de 140 de instrumentişti! Da, aţi citit bine! 140! Vă imaginaţi cum va suna sala?

În plus, Marcel va lansa, cu această ocazie, un dublu CD de muzică clasică, să puteţi „savura” melodiile şi acasă!

Eu vă recomand cu căldură acest concert, cred că e unul din seria celor de neratat! Ne vedem acolo!

Cum te face „Poliţia Internetului” la buzunare!

Aparent acest mesaj este foarte serios. Chiar şi credibil, când vezi bannerul de sus cu „Serviciul de combatere a criminalităţii informatice”!

Pe scurt, eşti anunţat că ai încălcat legea privind drepturile de autor, că ai piratat, adică. Ţi se blochează automat calculatorul şi ţi se spune că ai de plătit o amendă. În partea dreaptă a ecranului ai şi facilităţi de plată, să achiţi sancţiunea online.

ATENŢIE MARE, însă! Nu există aşa ceva! Acest anunţ este doar un virus, prin care nişte băieţi deştepţi îţi pot fura date din calculator şi prin care te mai pot „uşura” şi de câteva sute de lei.

Din păcate, soaţa a primit acest mesaj şi i-a blocat calculatorul imediat. Din fericire, n-am plătit nimic şi l-am dus imediat la reparat.

Trebuie să recunosc, însă, că întreg anunţul e o adevărată măiestrie pentru înşelarea oamenilor. Idee inteligentă, muncită frumos. Păcat că băieţii ăştia nu şi-au pus mintea la muncă cinstită.

Aşa că, atenţie!

Cum ştiu unii să facă bani din piatră seacă!

Să bei bere, teoretic, nu e mare scofală. Dar, la Heineken, la fabrica lor mamă din Amsterdam, e un adevărat ritual.

Oamenii ăia ştiu să-şi facă imagine şi mulţi, mulţi bani chiar şi din simpla desfacere a unei beri.

Mai întâi, eşti introdus în lumea Heineken, un tur de vreo oră prin întreaga istorie a fabricii, o afacere care a devenit un brand mondial şi care se laudă că gustul berii produse e acelaşi în întreaga lume.

Turul nu pot spune că m-a dat pe spate. Partea cu istoria e reţeta clasică: etichetele de la început, povestea evoluţiei Heineken.

De la un punct, însă, începe nebunia!

Ţi se proiectează un film 4D, în care tu, însuţi, eşti malţul care produce berea. Eşti stropit, eşti învârtit, eşti ameţit. Şi, apoi, devii adevărata bere Heineken.

Şi ai dreptul la toate privilegiile oferite de renume: gust, savoare, satisfacţie.

Eşti învăţat cum să bei o bere, câtă spumă să aibă în pahar, cum să-i verifici culoarea. Apoi, ţi se oferă o bere rece ca gheaţa spre degustare, jocuri şi filme interactive, pe scurt, distracţie.

Iar, la ieşire, poţi să-ţi cumperi şi propria bere. Adică, un Heineken cu numele tău pe el. Cam tare, nu? 6 euro o sticlă mică! Preţul real: vreo 20 de eurocenţi! Şi poţi să-ţi cumperi multe alte suveniruri.

Turul costă vreo 20 de euro, în care ai o bere plătită. Nu poţi comanda mai multe, pentru că Heineken promovează consumul responsabil de bere.

Pe scurt, dacă adaugi şi suvenirurile, poţi cheltui uşor vreo 50 de euro de persoană la fabrica Heineken. Şi sunt mii de turişti pe zi!

Acum, o concluzie: alţii pot! O demonstrează din plin Heineken!

În România, nu există un brand atât de puternic, dar nici nu cred că s-a gândit cineva să se promoveze şi aşa! La noi, nu e timp de istorie, nu e timp de muzee, nu e timp, mai ales, de idei deştepte!

Dar, destul am vorbit eu. Cum vi se pare vouă ideea celor de la Heineken?

Ferma Animalelor: fantastic pentru copii, distractiv şi pentru tătici!

 

În week-end, am dus-o pe Sophia, pentru prima oară, la Ferma Animalelor. Auzisem de acest loc doar lucruri bune, care mi s-au confirmat din plin.

Copiii se pot distra în voie alături de multe animale şi păsări domestice, dar şi alături de câteva sălbatice. Deşi nu sunt de acord cu ideea ca micuţii noştri să înveţe că animalele domestice se ţin în cuşti, pentru o primă experienţă a fost foarte bine pentru Sophia.

Culmea fericirii a fost, însă, la locurile de joacă amenajate şi, mai ales, la „ţup- ţup”, aşa cum le spune ea trambulinelor. A găsit acolo cea mai mare trambulină pe care s-a dat vreodată şi vreo oră-ntreagă a fost „în aer”. Taică-su, după ea! Şi pentru siguranţa ei, dar şi pentru a-şi satisface propria curiozitate în privinţa trambulinei. Iată şi un filmuleţ! Enjoy!

Mai ştiţi şi alte locuri faine pentru copii? Voi aţi fost la Ferma Animalelor?

Gradina mea şi minunile din ea! Vă place?

Vă spuneam, în trecut, că am o grădiniţă de vreo 30 de metri pătraţi. Micuţă, micuţă, dar e a mea!

Aşa că m-am tot străduit să arate bine. Vreo doi ani de zile am tot pus gazon şi rezultatele au fost dezamăgitoare. Primăvara asta, se pare, însă, că e cu bucurie. Chiar ţineam să am un gazon frumos, astfel încât Sophia să poată sta în voie în iarbă. Tocmai pentru bucuria din poza de mai sus, m-am chinuit atât.

În plus, grădina e un pastel, o nebunie de culori, special creat pentru copil. Florile sunt foarte vesele- lalele, zambile, narcise, liliac, iar ornamentele de grădină- pitici, fluturaşi, păsări, broscuţe- vin să completeze atmosfera de poveste. Cireaşa de pe tort sunt… căpşunile, pe care Sophia le savurează, în fiecare vară, cu mare plăcere. Nici măcar nu le lasă să se coacă, atât de mult îi plac.

Sper să vă placă grădiniţa mea, e creată cu dragoste. Voi ce flori v-aţi pus în grădină?

„All you can eat! Sushi mania!”- prea tare!

Sistemul „All you can eat” nu merge în România. Hotelierii autohtoni fug disperaţi de această ofertă pentru că, spun ei, românului îi place să facă risipă. Ştiţi cu toţii cazurile celebre din Bulgaria, în care ai noştri luau mâncare la pachet, îndesau fripturile în buzunare şi prăjiturile în poşete, deşi aveau mâncare la dispoziţie toată ziua.

La Amsterdam, am descoperit această ofertă la un restaurant japonez. Amândoi suntem înnebuniţi după sushi, iar, în România, cunoscătorii ştiu că cele mai multe restaurante vând marfă de proastă calitate la preţuri exorbitante.

În fine, revenind la restaurantul din Amsterdam, am văzut acolo cel mai mare meniu de sushi din viaţa mea. Nici măcar în Japonia, nu am găsit un astfel de meniu.

Şi, cum ne era poftă de toate cele trecute în meniu, am zis să luăm oferta „All you can eat”.

18 euro de persoană, mănânci cât vrei. În leii noştri, cam 75 de lei, de vreo trei ori mai ieftin ca în România, la un volum atât de mare.

Partea cu adevărat faină a constat, însă, în sistemul de furnizare a mâncării.

Erai avertizat, de la început, că nu trebuie să faci risipă, să nu-ţi bagi joc de mâncare şi de munca bucătarilor. Altfel erai obligat să plăteşti suplimentar.

În plus, primeai un pliant pe care bifai ce doreşti să primeşti la fiecare rundă de servire.

Concret nu ţi se umplea masa dintr-o dată, ci îţi erau aduse alimente, pe rând. Aveai şase runde de servire, la fiecare rundă, putând comanda cel mult zece feluri de mâncare. Adică, puteai comanda 10 rulouri, de câte şase ori. Dar, erau şi produse furnizate în seturi de câte trei rulouri. Cel mai mult posibil, matematic, puteai mânca 180 de rulori. O cantitate imensă, sincer.

Una peste alta, am respectat regulile casei şi am mâncat cumpătat. Am mâncat din toate, mancarea a fost foarte gustoasă şi proaspăta, ne-am săturat de nu ne-a mai trebuit mâncare toată ziua respectivă şi ne-am oprit doar după trei runde de servire. Adică trei din şase. Era mâncare absolut suficientă.

Şi toată lumea a fost mulţumită. Noi pentru că am mâncat foarte bine, chelnerii pentru că nu am făcut risipă, nu ne-am bătut joc de mâncarea lor!

Concluzia: mi-a plăcut foarte mult sistemul şi aş vrea să-l văd şi în restaurantele româneşti, nu neapărat cu mâncare japoneză. Ar fi posibil? Ce n-ar funcţiona la noi? E vina clienţilor sau a patronilor de restaurante care caută să câştige cât mai mult? Voi ce ziceţi?

Reţeta electronică! Să şi-o bage pe gât!

Am o mie de înjurături pe limbă pentru cel care a inventat reţeta electronică. Mi-e foarte greu să mă abţin să nu le pronunţ pentru că individul respectiv chiar ar merita.

Înţeleg că introducerea acestei reţete trebuia să ajute pacientul! În cel mai bun caz, crează un control asupra decontărilor, dar pacientul e grav afectat de acest nou sistem, mult mai afectat decât era înainte.

Hai să vorbim concret, că am păţit-o pe pielea mea!

Reţetă electronică, trei medicamente, compensate într-o anumită măsură. Până la urmă, plătesc lunar bani grei la Sănătate, aşa că am dreptul! Nu că nu îmi permit să cumpăr aceste medicamente, dar e dreptul meu! În plus, este prima reţetă compensată, pe care am avut-o în ultimii cinci ani, cred.

În fine, mă duc la farmacie. Unul dintre medicamente nu îl aveau în doza completă. Adică, aveau doar şase fiole din zece, câte aveam eu nevoie. „Bun, zic, daţi-mi-le pe astea şase şi mai iau de la altă farmacie!”. „Păi nu se poate!”. „Păi de ce?”. „Pentru că trebuie să vă eliberăm întreaga doză, nu se poate defalcat!”. Iar asta e în avantajul pacientului!

Mă duc la altă farmacie, evident. Aici, mi se dau două din cele trei medicamente, pe al treilea, injectabilul, nu îl aveau nici aici complet. Mi se rupe jumătate din reţetă şi mi se spune să mă duc la o farmacie din altă zonă, aflată în reţea, că apărea în sistem cum că ar avea toate cele zece fiole. La farmacia a doua, plătesc 28 de lei diferenţa necompensată din preţul medicamentelor acordate. Iar asta e în avantajul pacientului!

A treia farmacie, de fapt, nu avea medicamentul care-mi lipsea, erau datele greşit introduse în sistem. Am colindat aşa pe la vreo zece farmacii, care nu au avut, evident, medicamentul respectiv.

Nu mai zic cât timp am pierdut pe drumuri. Iar asta e în avantajul pacientului!

La a 11-a, l-am găsit, doză completă, zece fiole. Dau jumătatea de reţetă, să iau medicamentul în varianta compensată! Apuc să spun că celalaltă jumătate de hârtie mi-a fost reţinută de farmacia care îmi dăduse primele două medicamente. Angajatele din faţa mea se blochează. „Păi nu mai putem să vă dăm medicamentul injectabil compensat! Apare în sistem că vi la acordat farmacia care are cealaltă jumătate de reţetă! Reţeta, de fapt, trebuie furnizată integral de o singură farmacie!” Iar asta e în avantajul pacientului!

Şi, ca să iau medicamentul, a trebuit să plătesc preţul întreg: 148 de lei!

DUMNEZEULE! Cât haos poate fi în acest sistem? Farmaciştii nu ştiu unii de alţii, încasează reţete alandala, nimeni nu-i controlează, nimeni nu-i ajută, nimeni nu le explică, ba mai mult, complică vieţile tuturor cu idei noi şi geniale!

Iar asta e în avantajul pacientului!

Pe bune, unde mai e preocuparea pentru pacient?

Eu sunt un caz fericit. Am maşină, am mers pe la 11 farmacii în doar două ore. Mi-am permis să plătesc 150 de lei.

Dar ce face un bătrân? Câte ore trebuie să meargă cu autobuzul de la o farmacie la alta ca să-şi găsească medicamentele? Şi dacă îşi ia o ţeapă, aşa cum mi-am luat eu? Dă 150 de lei şi nu mai are bani pentru lumină, după aia!

Şi, atunci, vă întreb, să nu-i înjuri pe toţi ăştia din sistem? Pe toţi ăştia cu idei noi şi creţe? Să nu le dai cu reţeta în cap?

Bună ziua şi bine v-am găsit Acasă! Au trecut doi ani şi 576 de emisiuni în direct!

Au trecut doi ani de când „poveştesc”! Chiar doi. Nici mie nu-mi vine să cred când au trecut atât de repede!

Azi am realizat că, pe 4 aprilie 2011, am spus pentru prima oară „Bine v-am Acasă!

Emoţii au fost şi vor mai fi! Am zece ani de presă, dintre care vreo patru doar ca prezentator, dar şi, acum, mai am furnicături în stomac, la fiecare „3, 2, 1, eşti în direct!”. Este şi normal, n-am mai fi oameni fără emoţii!

În ultimii doi ani, am prezentat Poveştirile, alături de Ioana, şase zile din şapte! Adică 24 de emisiuni pe lună. În total, în doi ani, au fost 576 de emisiuni în direct. Dacă scădem concediile, tot rămân măcar 550 de emisiuni şi tot atâtea ore de direct. Ore în care sper să fi fost alături de noi. Uneori am fost fără greşeală, alteori, am dat şi „bâlbe”. Se întâmplă.

Una peste alta, acesta este bilanţul meu, la Poveştiri.  

Şi nu mă voi opri aici. Vreau să cresc, să acumulezi experienţă, să dau tot ce-i mai bun din mine în fiecare emisiune.

Care este, însă, bilanţul tău? Eu mă mândresc cu datele mele profesionale. Tu? 

Arde caloriile să poţi mânca liniştit de Paşte!

Iată exerciţiile fizice pe care le fac eu. M-au întrebat cei de la Men’s Health şi poate vă interesează şi pe voi cititorii blogului meu.

Ideea e simplă: sunt exerciţii pentru începători şi puteţi slăbi, cu ajutorul lor, câteva kilograme. Exact cele pe care le veţi putea pune înapoi la masa de Paşte. Nu de alta, dar atunci tot românul mănâncă, frate! Şi mânâncă!

Aşa că, dacă nu vreţi să staţi cu salata verde în faţa şi să salivaţi la drobul şi la friptura din gurile celorlalţi de la masă, eu zic că e momentul să vă puneţi pe treabă. Mai sunt trei săptămâni, în care, dacă vă ţineţi de treabă, chiar puteţi avea rezultate. Nu mult, dar suficient.

Men’s Health:

DACA ESTI NOVICE IN MATERIE DE SPORT sau nu ai mai intrat de mult intr-o sala de fitness, programul creat de Victor Stoleru, antrenorul lui Dan Cruceru, este ideal pentru tine. „Eu prefer miscarile de baza – flotari, genuflexiuni, fandari. Sunt utile si eficiente atat pentru cei cu o conditie fizica buna, cat si pentru incepatori“, explica cel care il ajuta pe prezentatorul Povestirilor Adevarate sa isi remodeleze corpul.
De la aceasta teorie a pornit atunci cand i-a creat antrenamentul. Se intalnesc de cateva ori pe saptamana si urmeaza un program bine pus la punct. In antrenamentele lui, Victor are cateva reguli pe care le respecta si, spune el, „sunt utile pentru toti cei care vor sa mearga la sala“:
– Nu incepe niciun antrenament fara sa faci incalzire;
– Combina doua grupe musculare: una flexoare (de exemplu, spate) si alta extensoare (de exemplu, triceps);
– Alege o grupa musculara mare si una mica;
– La sfarsitul fiecarui program de antrenament, fa si doua exercitii doar pentru abdomen;
– Ajusteaza-ti greutatile in functie de conditia ta fizica.

Antrenamentul lui Dan Cruceru este impartit pe zile. Lucreaza spate cu umeri, piept cu biceps si triceps, picioare cu abdomen. Iar la finalul fiecarui program, are 15 minute de lovituri la sac sau de Tae-bo.
Urmeaza programul propus de Victor Stoleru si vei pierde kilograme, vei castiga masa musculara si te vei simti mai bine.

INDICATII: Pentru fiecare exercitiu efectueaza 15-20 de repetari de incalzire, cu o greutate mai mica. Apoi creste treptat greutatea si lucreaza in seturi piramidale: primul are 12 repetari, al doilea sase, iar ultimul patru. Alege greutati care sa nu iti permita sa faci mai multe repetari decat cele recomandate. Daca ai de efectuat mai mult de trei seturi, repeta-l pe primul de doua ori, apoi pe al doilea si tot asa. Ia pauze intre unu si patru minute dupa fiecare set – in functie de intensitatea la care ai lucrat.

1. TRACTIUNI LA SCRIPETE
Asaza-te in fata unui scripete si prinde cu ambele maini bara. Priza este larga, iar palmele orientate spre inainte [A]. Incordeaza bine abdomenul si mentine spatele usor curbat. Trage cu putere de scripete pana aduci bara in dreptul pieptului [B].
Dupa repetarile de incalzire, efectueaza 3-5 seturi – in functie de conditia fizica.

2. IMPINS CU GANTERE PENTRU DELTOIZI ANTERIORI
Asaza banca pentru abdomene astfel incat sa te poti sprijini cu spatele. Tine cate o gantera in fiecare mana. Flexeaza coatele la 90 de grade, astfel incat partea superioara a bratului sa fie paralela cu solul, iar greutatile in dreptul capului, cu palmele orientate spre inainte [A]. Impinge cu putere in brate pana cand sunt perfect drepte si rasuceste bratele pentru ca ganterele sa fie paralele [B].
Repeta de 15-20 de ori pentru incalzire. Continua cu 3-5 seturi piramidale.

3. IMPINS LA PIEPT CU HALTERA
Asaza-te pe banca pentru abdomene. Daca are suport pentru picioare, pune-le pe el. Altfel, flexeaza genunchii si tine picioarele usor ridicate. In acest fel iti vei fixa mai bine zona lombara de banca si iti vei proteja spatele. Prinde o haltera cu priza larga si tine-o deasupra pieptului [A]. Impinge cu putere pana cand bratele sunt perfect drepte [B].
Dupa repetarile de incalzire efectueaza seturile piramidale. Pentru acest exercitiu poti face seturi de 12, 10, 8 si 6 repetari.

4. GENUFLEXIUNI CU HALTERA
Stai cu picioarele departate la nivelul umerilor. Pentru a-ti proteja spatele si a avea mai multa stabilitate, poti sa-ti pui sub calcaie cate o gantera mica de un kilogram. Asaza pe umeri o haltera si tine-o cu priza larga [A]. Flexeaza genunchii, du bazinul mult spre inapoi si coboara spre sol cat de mult poti [B].
Efectueaza 15 repetari de incalzire, apoi trei seturi a cate 12, 6, 4 repetari.


5. EXTENSII CU GANTERA PENTRU TRICEPS
Foloseste dispozitivul bancii Scott, astfel incat sa iti sustina bine spatele. Asaza-te cu trunchiul flexat la circa 120 de grade. Prinde cu ambele palme o gantera. Tine bratele pe langa urechi cu coatele flexate, astfel incat greutatea sa fie la ceafa [A]. Fara sa schimbi pozitia corpului, indreapta bratele [B].
Efectueaza repetarile de incalzire, apoi continua cu seturile piramidale.

6. FLEXII SCOTT CU BARA EZ
Asaza-te la un aparat multifunctional, care sa iti permita sa iti sprijini partea superioara a bratelor. Prinde bara cu priza scurta, cu palmele orientate spre tine. Tine bratele aproape intinse [A]. Adu incet bara spre tine, pana cand coatele sunt flexate la cel putin 90 de grade [B].
Incepe cu repetarile de incalzire, apoi continua cu seturile piramidale.


 7. ABDOMENE LA PLAN INCLINAT
Asaza banca de abdomene in pozitie verticala in fata unui spalier. Fixeaza-ti picioarele pe acesta si lasa-te pe spate. Tine cu palmele la piept un disc cu greutate. Baga barbia in piept si adu umerii usor in fata [A]. Ridica-te pana ajungi cu trunchiul perpendicular pe banca [B].
Efectueaza 15 repetari pentru incalzire, apoi trei seturi piramidale.

8. APLECARI LA SCRIPETE
Asaza-te in genunchi in fata unui scripete. Ai grija sa iti pui pe gat un prosop pentru a evita eventuale neplaceri in timpul executiei. Prinde cu palmele capetele scripetelui [A]. Trage cu putere de franghii, aplecandu-te mult spre sol [B]. Poti efectua o rotire usoara stanga-dreapta. Apoi revii la pozitia de start.
Executa 15 repetari pentru incalzire. Continua cu 3-4 seturi a cate 15-20 de repetari fiecare.

 Foto: Manole Sava. Echipament sportiv din garderoba vedetei. Materialul a fost realizat la sala din incinta cabinetului Caresse.”