Să bei bere, teoretic, nu e mare scofală. Dar, la Heineken, la fabrica lor mamă din Amsterdam, e un adevărat ritual.
Oamenii ăia ştiu să-şi facă imagine şi mulţi, mulţi bani chiar şi din simpla desfacere a unei beri.
Mai întâi, eşti introdus în lumea Heineken, un tur de vreo oră prin întreaga istorie a fabricii, o afacere care a devenit un brand mondial şi care se laudă că gustul berii produse e acelaşi în întreaga lume.
Turul nu pot spune că m-a dat pe spate. Partea cu istoria e reţeta clasică: etichetele de la început, povestea evoluţiei Heineken.
De la un punct, însă, începe nebunia!
Ţi se proiectează un film 4D, în care tu, însuţi, eşti malţul care produce berea. Eşti stropit, eşti învârtit, eşti ameţit. Şi, apoi, devii adevărata bere Heineken.
Şi ai dreptul la toate privilegiile oferite de renume: gust, savoare, satisfacţie.
Eşti învăţat cum să bei o bere, câtă spumă să aibă în pahar, cum să-i verifici culoarea. Apoi, ţi se oferă o bere rece ca gheaţa spre degustare, jocuri şi filme interactive, pe scurt, distracţie.
Iar, la ieşire, poţi să-ţi cumperi şi propria bere. Adică, un Heineken cu numele tău pe el. Cam tare, nu? 6 euro o sticlă mică! Preţul real: vreo 20 de eurocenţi! Şi poţi să-ţi cumperi multe alte suveniruri.
Turul costă vreo 20 de euro, în care ai o bere plătită. Nu poţi comanda mai multe, pentru că Heineken promovează consumul responsabil de bere.
Pe scurt, dacă adaugi şi suvenirurile, poţi cheltui uşor vreo 50 de euro de persoană la fabrica Heineken. Şi sunt mii de turişti pe zi!
Acum, o concluzie: alţii pot! O demonstrează din plin Heineken!
În România, nu există un brand atât de puternic, dar nici nu cred că s-a gândit cineva să se promoveze şi aşa! La noi, nu e timp de istorie, nu e timp de muzee, nu e timp, mai ales, de idei deştepte!
Dar, destul am vorbit eu. Cum vi se pare vouă ideea celor de la Heineken?
