DEPENDENT DE REDUCERI SAU DOAR ATENT CU TINE?

Recunosc: îmi place să mă îmbrac cât mai bine. Nu gros, ci cu haine de calitate. Nu ţin, însă, la anumite branduri, ci doar la „etichetă”. Adică la un stil cât mai elegant. Dar câţi dintre noi bărbaţii nu o fac? Că despre femei… nu mai vorbim. Puţini masculi au, însă, puterea să o recunoască.

În cazul meu, poate că este vorba şi despre nevoia de a avea o imagine impecabilă. Nu am un stilist, în afară de consoartă, dar, până acum, am reuşit să stau departe de vreo mare gafă vestimentară.

Nu prea mă îmbrac, însă, din România. Mai cumpăr câte ceva, dar niciodată o ţinută întreagă. Doar piese singulare. Asta pentru că, în România, în multe magazine, mi se pare că are loc o hoţie curată, o hoţie pe faţă.

Nu am să-i înţeleg niciodată pe cei care dau iama într-un magazin care-şi lansează o colecţie nouă, la preţuri indecente. Eu, întotdeauna, am preferat să aştept. Nişte reduceri, ceva.

Am şi piese vestimentare ceva mai scumpe, dar, în general, nu arunc mulţi bani pe un singur articol de îmbrăcat. În plus, îmi cumpăr haine mai ales când plec în vacanţă. Spania, Italia, Franţa. Asta pentru că merită din plin!

În fotografiile de mai sus, v-am arătat ce înseamnă cu adevărat reduceri! Peste 40% sau chiar 80%. Reduceri reale, nu cum se întâmplă la noi: azi se creşte preţul cu 30%, iar mâine, e scăzut cu acelaşi procent, şi se spune că e o mare reducere. De fapt, preţul este acelaşi, dar „prostimea” sau „fiţoşii” se înghesuie la promoţii.

Când prind, însă, astfel de reduceri, afară, recunosc, iar, pierd câteva ore bune la cumpărături. Toate hainele trebuie probate pe îndelete. Recordul meu a fost de 8 ore petrecute într-un singur out-let. Am făcut şi pauze de cafea, dar am stat 8 ore! Enorm pentru mine.

Voi? Ceva recorduri de shoppingeală? 🙂 De unde vă cumpăraţi hainele? Că doar n-oţi sta dezbrăcaţi? Sunt reduceri reale în România?

UPDATE: AM SCRIS EU UNDEVA CĂ SUNT „DEPENDENT” DE REDUCERI? AM SCRIS EU UNDEVA CĂ MĂ ÎMBRAC DOAR DIN STRĂINĂTATE? AM SCRIS EU UNDEVA CĂ ÎMI CHELTUIESC TOŢI BANII PE HAINE? NU ŞTIU CE ARTICOL AU CITIT UNII, DAR, PRIN ZIARELE COLORATE, A APĂRUT O INEPŢIE DE INTERPRETARE A CUVINTELOR MELE!

ŞI UITE CUM INNA A FOST PRIMA CARE A ÎNCERCAT SĂ CÂNTE PE ARENA NAŢIONALĂ!!!

Ce Rolling Stones, ce AC/DC, ce Bon Jovi?!! Inna e campioana! Aseară, a devenit primul artist din lume care a cântat pe Arena Naţională! Ce onoare, ce moment istoric!

Iar Inna a încercat! A luptat, s-a zbătut! Cam la fel ca şi echipa naţională. Dar a ajuns la fel ca gazonul de pe teren. Praf şi pulbere! După vreo câteva tentative de triluri eşuate, organizatorii şi-au dat seama că săraca Inna nu poate mai mult şi au dat muzica mai tare să-i acopere vocea falsă.

A venit apoi Marcel Pavel! Ce voce, ce timbru, fantastic! Ni s-a încreţit tuturor pielea pe pâini.

Azi, am aflat că ar fi dat-o şi el în bară. Măcar dacă ar fi nimerit şi ai noştri bara! Dar nici de asta nu au fost în stare! În fine, Marcel a cântat versurile imnului într-o manieră inedită. Într-un fel mai mobilizator, spune el. În plus, a avut acordul Federaţiei.  Neinspirată decizie, totuşi, spun mulţi.

Şi, într-un final a venit meciul! După sloganul ANGAJĂM BALERINE, ai noştri au făcut piruete ca lebedele. Şi cam atât! Nu, însă, pe parchet, ci într-un fel de nisip poreclit „gazon”. Îmi venea să intru în pământ de ruşine când vedeam cum îşi rup francezii picioarele în brazdele noastre.

În fine, a fost, totuşi, ceva superb: atmosfera. O nebunie extraordinară, zeci de mii de oameni care strigau într-un singur glas.

Civilizaţie: nimeni nu s-a bătut, nimeni nu a mâncat seminţe, nimeni nu a fumat pe stadion. Am putut merge cu soţia la meci!!! Asta da realizare pentru România noastră.

Au strigat ai lor „Allez, Les Bleus!”.

Am strigat şi noi „Hai, România!”. Ne-am adus, totuşi, în anumite momente că suntem din Balcani şi le-am zis printre dinţi „Pe ei, pe mama lor!”. De parcă mamele lor sau ei ar fi ştiut vreo boabă de română.

Ne-am uşurat, însă, cu toţii la final. Într-un cor de fluierături prelungi! Măcar să-i huiduim, dacă altceva nu merită. Da, a fost păcat să-ţi huidui echipa naţională la un astfel de eveniment. Au jucat, totuşi, cu Franţa, echipă mare. Au fost, însă, vremuri când nu ne temeam de nimeni. Nici de Franţa, nici de Argentina, nici de Brazilia. De nimeni.

Acum, ne-a rămas, din păcate, doar huiduiala. Şi la asta chiar ne pricepem! Cu toate problemele cotidiene ale românului, „huo” vine din străfundul sufletului şi ajunge pe buze cu forţa unei bombe. Măcar la asta suntem campioni! Bravo, România!

CRIZĂ, CRIZĂ, DAR VISURILE NU NI LE TAIE NIMENI! DESTINAŢII DE LUX!

 
SURSA STIRILEPROTV.RO

Top 20 cele mai luxoase orase europene

Atunci cand vine vorba despre branduri luxoase, cei mai multi oameni se gandesc la nume sonore precum Dior, Louis Vuitton sau Chanel. Mai mult, statisticile arata ca, in mintea consumatorilor, marcile europene sunt mai incarcate de istorie si de bogatie culturala decat celelalte, drept urmare, devin mai apreciate de consumatori, se arata intr-un studiu realizat de Jones Lang LaSalle (JLL).
 
Compania americana de consultanta imobiliara (JLL) a realizat recent un top al celor mai luxoase branduri din lume si a examinat deopotriva toate locatiile de retail din Europa, intocmind apoi o lista a celor mai luxoase orase europene. Potrivit cercetarilor, brandurile de lux sunt percepute in mod diferit de consumatori in Vestul Europei decat pe restul continentului.
 
Iata mai jos topul celor mai luxoase orase din Europa, pe baza multitudinii de branduri extravagante care se gasesc in locatiile respective.
 
In capitala Frantei se gasesc 154 de buticuri de lux. Cele 100 de branduri de top incluse in studiile JLL detin mai mult de 150 de magazine de elita in Paris, ceea ce inseamna ca multe dintre aceste branduri au mai multe subsidiare prezente pe piata franceza.
 
Numarul impresionant de branduri de lux ce se gasesc aici demonstreaza ca Parisul ramane centrul modei si al luxului atunci cand vine vorba despre fashion. Doar orase precum Londra si Milano pot concura cu reale sanse de reusita cu extravagantul Paris.
 
Capitala franceza a fost considerata, de altfel, si cel mai romantic loc din lume, in urma unor cercetari realizate de revista de travel Virtuoso, pe baza unui esantion de 14.000 de chestionati, cu varste cuprinde intre 35 si 64 de ani, dintre care 46% avand venituri anuale de peste 150.000 de dolari.
 
Locul doi in topul JLL il ocupa Londra, cu 125 de magazine de lux, operate de toate cele 100 de branduri de top.
Pe podium urca si Milano cu 87 de magazine de lux, operate de 90 dintre cele 100 de branduri de succes din lume, incluse in topul JLL.
 
Pe locul patru se afla Moscova, cu 66 de magazine de lux.
 
Pe pozitia a cincea se situeaza Roma, cu 66 de magazine de lux, iar pe sase Madrid cu 59 de magazine de lux.
 
Locurile sapte, opt, noua si zece sunt ocupate de Munchen (47 magazine de lux), Berlin (46 magazine de lux), Barcelona (38 magazine de lux) si Zurich (36 magazine de lux).
 
Urmatoarele pozitii in clasament sunt ocupate de Hamburg (33 magazine de lux), Bruxelles (32 magazine de lux), Dusseldorf (30 magazine de lux), Frankfurt (30 magazine de lux), Praga (28 magazine de lux), Viena (28 magazine de lux), Istanbul (28 magazine de lux) si Amsterdam (27 magazine de lux).
 
Ultimele locuri din topul JLL sunt ocupate de Anvers (22 magazine de lux), Budapesta (13 magazine de lux) si Varsovia (12 magazine de lux).

Jones Lang LaSalle este o companie de consultanta imobiliara si de brokeraj imobiliar din Statele Unite ale Americii. Organizatia, prezenta in 60 de tari are 180 de birouri in intreaga lume.
 
JLL este prezenta si in Romania, iar biroul de pe plan local a inregistrat in  2009 o cifra de afaceri de 2,3 milioane de euro.
 
La nivel global, in 2008, afacerile Jones Lang LaSalle ajunsesera la 2,7 miliarde de dolari.
 

VIVE LA FRANCE! TRĂIASCĂ CIRCUL!

http://youtu.be/ZHLFuaTsniA

Mare sărbătoare mare, astăzi, pentru francezi. Parade, bucurie, spectacol. La mulţi ani Franţa!

Dar avem şi noi în ţara Mioriţei ceva spectacol!

Nu e o sărbătoare. Într-o realitate absolut normală, n-ar trebui să fie!

Şi, totuşi, la noi, se poate! La noi, comemorarea se transformă în aniversare! Pentru că mulţi bârfitori, mulţi dependenţi de uitat pe gaura cheii, mulţi necrofili, aş putea spune chiar, îşi iau berea, punga cu seminţe şi se aşează în faţa televizorului cu un scop anume: să vadă ce s-a întâmplat la comemorarea unui an de la moartea Mădălinei Manole.

Şi, din păcate, chiar au ce vedea. Pentru că a fost circ. Mare circ. 100% mioritic, 100% natural, pornit dintr-o ură la fel de naturală şi aproape bolnavă.

Astăzi, la cimitir, Petru Mircea şi părinţii Mădălinei i-au dat poporului spectacol! Gratis, dar de mare intensitate!

Mă abţin, cu greu, de la alte comentarii. Vedeţi totul la tv. Comentaţi voi singuri.

Mai spun doar atât: sunt convins că Mădălina merita mai mult!

http://youtu.be/5Ytlz-ax_mk