Cum timpul zboară ca gândul şi clipele minunate trec repede, ne-am gândit să imortalizăm bucuria prin care trecem noi acum. Aşa că am făcut… o mini-şedinţă foto, în camera bebeluşei. Ne-am jucat, am râs, ne-am pozat. Am dat puţin în mintea copiilor. Priviţi!
PS: Mulţumiri lui Constantin Antochi, fotograf profesionist, vecin şi, mai ales, prieten.
PS1: Aştept părerile voastre despre pozele astea acilişa!
Intrăm în luna august şi toată lumea e cu gândul la concediu. Unii se bucură, deja, de relaxare, alţii mai au puţin şi pleacă. În jurul meu se întâmplă exact la fel.
Îi invidiez sincer pe toţi cei cu concedii.
Ce frumos era odată în Taormina, în Antalia, în Sevilla, în Roma, ce vremuri?! Soare, plaja, piscină, sangria, limonadă, bere rece! Off, off!
Vara asta e prima vară când stăm acasă! Şi eu şi Cristina ne simţim ca peştele pe uscat! Aproape în fiecare seară, ieşim în parc sau la terase ca să ne mai îndulcim melancolia.
Nu putem pleca nicăieri. Cristina mai are câteva săptămâni până la naştere şi chiar şi 2-3 ore de stat în maşină i-ar putea face rău. Deci până şi litoralul şi muntele autohtone sunt excluse. În plus, trebuie să stăm pe aproape de maternitate, Doamne fereşte, vine fetiţa mai devreme!
Aşa că, una peste alta, cu acest motiv în plus, de abia aşteptăm naşterea! Câteva luni mai târziu, ne vom putea lua şi noi concediu. O luăm cu noi şi pe cea mică, că doar e parte din familie!
Bine, totul se va schimba! Sau vom schimba… scutece, hăinuţe, păturici, lenjerii de pat. O veselie întreagă! Concediu să fie măcar! 🙂
“Eşti mai rău la shopping decât mine!”. Sunt cuvintele Cristinei care au descris perfect acţiunea de cumpărături din acest week-end. Se referea exclusiv la cumpărăturile pentru bebeluşi, căci la celelalte n-am cum s-o întrec! 🙂
Ideea este că, pur şi simplu, nu mă pot abţine. Ştiu, lucrurile pentru bebeluşi sunt foarteeeee scumpe! Am constat pe pielea mea! Dar, chiar şi aşa, am făcut ravagii. Pe card, în buzunar, peste tot.
M-am îndrăgostit de o grămadă de maimuţoi de pluş, de o grămadă de hăinuţe, de toate lucrurile pentru nou-născuţi.
Aşa că am cumpărat! Multe! Urşi, râme, broaşte, văcuţe, toate foarte colorate şi foarte vesele!
Ştiu, fetiţa le va aprecia foarte puţin! Asta e, îmi asum riscul. Cred că, mai degrabă, sesiunea asta de shopping mi-a plăcut mie. A fost pentru sufletul meu.
Totuşi, există soluţii pentru cumpătare? Astfel încât să reuşesc să mă abţin? Ce propuneţi?
