UNII COPII ÎŞI DORESC DE LA MOŞ CRĂCIUN DOAR SĂNĂTATE!

Nu ştiu ce îi scrieţi voi lui Moş Crăciun.

Ştiu, însă, că Adina are o singură dorinţă. Vrea de la Moşul doar SĂNĂTATE!

Adina are 14 ani şi ciroză hepatică autoimună. Are nevoie de un transplant de ficat. Împreună cu sora ei mai mare, Florentina, au venit la mine şi mi-au cerut ajutorul.

Le-am ajutat să-şi facă analizele la Fundeni. Florentina, la 22 de ani, este hotărâtă să-şi pună viaţa în pericol şi să-şi ajute sora. Îi va dona o parte din ficatul ei Adinei.

Analizele au demonstrat că cele două surori sunt compatibile. În primăvară, vor face transplantul. Adina are o şansă reală!

Provin, însă, dintr-o familie cu alţi şase fraţi. În total, stau, în aceeaşi casă, vreo 13 oameni, cu mătuşi cu tot. Sunt din Călăraşi, un oraş aproape mort, unde locuri de muncă nu există.

Aşa că au nevoie de bani. Au nevoie de bani pentru o asigurare medicală pentru Florentina- care nu lucrează, au nevoie de bani pentru medicamentele Adinei- cam 500 de lei pe lună, timp de vreo doi ani de acum încolo, au nevoie de bani pentru întreaga familie.

De Crăciun, le-am ajutat eu. I-am trimis Adinei o sacoşă cu medicamente, pentru că de atâtea are nevoie. Este, însă, doar reţeta pe o lună.

Pe lângă aceastea, am mai adăugat câteva dulciuri primite de Sophia Maria şi am expediat coletul cu o linguriţă de sănătate la Călăraşi, către Adina.

Dar, luna viitoare, ea va avea nevoie de aceeaşi pungă cu medicamente, iar, dacă vreţi să fiţi alături de Adina, fiecare ajutor este binevenit. Ori cu pastilele necesare, ori cu câţiva bănuţi.

Pastilele mi le puteţi trimite mie, vă dau detalii despre reţetă, la cerere, pe blog sau bănuţi puteţi pune în contul asociaţiei „Alege-ţi viitorul”, deschis în lei, la BCR Bucureşti, sucursala Izvor: RO21RNCB0081123274580001.

 

SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN

Dragă Moşule, ne ştim de mult timp.

Prima oară când ai venit la mine, te chema Moş Gerilă! Erai sărăcuţ, cu tolba aproape goală, cocoşat de griji. Şi, totuşi, mă făceai fericit! Cu o maşinuţă de lemn, două portocale sau doar cu câteva bomboane învelite în staniol. Îmi era suficient. Ştiam că nu ai de unde să-mi aduci mai multe. Eram săraci cu toţii şi ne mulţumeam cu micile minuni pe care le descopeream când ne pătrundea în nări mirosul minunat al cojilor de portocale. Le vedeam atât de rar şi ni se păreau darurile tale cele mai importante!

Acum, Moşule, te cheamă Moş Crăciun! Eşti trendy! Ai barba pieptănată, costumul roşu impecabil, apari chiar şi în reclame, eşti vedetă. În plus, ai mereu sacul plin, cel puţin aşa te arată la televizor.

Aşa că, acum, aş putea să-ţi cer multe, dacă tot ai desaga atât de mare şi de plină. Aş putea să-ţi cer o limuzină, o casă cât un palat, o vacanţă pe o insulă exotică, vreun milion de euro în conturi şi încă şi mai câte.

Sunt sigur, însă, că te-ai plictisit de astfel de cereri. Toată lumea vrea asta şi mă gândesc că, oricât de mare ţi-ar fi desaga, tot ai ajunge la fundul sacului.

Aşa că, Moşule, am să-ţi cer lucruri puţin mai… ieftine:

– vreau TIMP. Vreau timp să mi-l petrec cu Sophia şi cu Cristina. Mult timp, muuult de tot. Să nu-mi mai pară rău că plec la muncă şi le las singure pentru că îmi va rămâne suficient de mult timp să le mulţumesc şi pe ele.

– vreau SĂNĂTATE. Vreau sănătate pentru că am văzut ce înseamnă să o pierzi. Şi odată cu ea, pierzi totul. Oricât de banală ţi s-ar părea această dorinţă, te rog să mi-o împlineşti.

– vreau DRAGOSTE. Vreau dragoste. Vreau ca dragostea Cristinei şi a Sophiei să-mi rămână pentru totdeauna. Să mă iubească necondiţionat şi să treacă peste toate neînţelegerile.

– vreau LINIŞTE. Vreau liniştea omului care simte că le are pe toate şi care nu vrea să-i mai ceară nimic nimănui. Şi nu vorbesc aici despre lucruri materiale.

Şi, dacă nu poţi să-mi îndeplineşti nici măcar una dintre aceste dorinţe, Moşule, dă-mi măcar O BONĂ care să aibă grijă de Sophia, cât timp noi mergem la serviciu, ne îmbolnăvim sau ne certăm. O bonă, însă, Moşule, pâinea lui Dumnezeu, care să stea cu copilul atât timp cât e nevoie, care să o iubească precum ar fi a ei. Măcar atât te rog Moşule!

 

VOI CE DORIŢI SĂ VĂ ADUCĂ MOŞ CRĂCIUN?

 

GATA BRADUL! GATA CADOURILE! APROAPE! VINE MOŞUL?

Am terminat de împodobit bradul!

Eu am terminat şi cu cadourile pentru minunile mele! Doar Cristina e ceva mai întârziată la acest capitol aşa că ne-a lăsat singuri acasă!!!! Evident, acum scriu pe laptop, dar sunt cu un ochi pe Sophia care se joacă în pătuţul ei şi face numai trăznăi.

Voi aţi terminat cumpărăturile şi gătitul? V-aţi liniştit pe la casele voastre? Îl aşteptaţi pe Moş Crăciun?

MOŞ NICOLAE E PE VINE!

Ce-mi doresc eu să-mi aducă în seara asta Moş Nicolae? Greu răspuns.

Se spune că Moş Nicolae este mai sărac decât Moş Crăciun, aşa că nu poţi să-i ceri lucruri scumpe.

Sincer, nici nu aş avea nevoie de ceva, indiferent că sunt ieftineli sau scumpeturi. Mă simt atât de împlinit, încât chiar nu-mi mai doresc nimic. Sunt fericit şi îmi ajunge. Anul acesta, Moş Nicolae este, pentru noi, Sophia Maria. Zâmbetul ei este, de departe, cel mai frumos cadou.

Vom aranja căsuţa, în seara asta, vom pune şoşeţele şi ne vom curăţa cu toţii cizmuliţele. Chiar dacă ea nu pricepe, încă, ce fac părinţii ei, vreau să creăm atmosfera de sărbătoare.

Pe de altă parte, şoşeţelele acelea nu pot fi goale. Trebuie să pui ceva în ele, că aşa e tradiţia.

Iar, aici, apare problema. Eu nu-mi doresc nimic, dar oare Cristina? Întotdeauna am avut emoţii în privinţa cadourilor ei. Mi-am dorit să îi placă foarte mult. Nu ştiu dacă am reuşit mereu, dar, mereu, ea mi-a spus că este foarte bucuroasă de ce a primit. Din politeţe sau din dragoste, probabil.

Oricum, am fost aseară prin magazine să mă uit după ceva interesant. M-a uimit aglomeraţia. Şi nici nu vreau să mă gândesc ce va fi în seara asta. Haos, pur şi simplu. Toată lumea alerga în stânga şi-n dreapta după cadoul perfect. Toţi erau grăbiţi, încruntaţi, transpiraţi.

Credeţi că toţi aceştia se vor bucura de seara de Moş Nicolae? Mi-e teamă că nu. Mi-e teamă că toată alergătura asta şi toată goana după cadouri ne fac să uităm de sărbători. Ne fac să uităm că, de fapt, sunt momente frumoase, de căldură, de sinceritate şi de bunătate şi ne-am transformat doar în nişte roboţei shoppingişti.

Voi ce credeţi? Aţi cumpărat cadourile pentru Moş Nicolae? Ce vă doriţi să vă aducă Moşul?