Vă las să vă bucuraţi alături de mine de inocenţa acestor poze. E vorba de dragoste în cea mai pură formă. În plus, nisipul şi apa ne-au făcut cei mai fericiţi părinţi. Alte cuvinte sunt de prisos!
V-au plăcut pozele? Vă aştept comentariile.
Cam aşa a arătat nisipul pe plaja pe care am stat noi. Cred că se observă foarte uşor mucurile de ţigară şi toate mizeriile aruncate la întâmplare.
Plaja era foarte aproape de hotelul nostru şi de aceea am mers acolo.
M-a deranjat, însă, foarte tare dezinteresul total al celor care o administrau. Pur şi simplu, nu făceau altceva decât să ia bani pe şezlonguri şi atât. Nu i-am văzut o dată să bage un tractor care să cureţe plaja cu plugul. Nu i-am văzut o dată să încerce să adune mucurile de ţigară. În schimb, făceau zeci de milioane pe zi din închirierea şezlongurilor. 15 lei per bucată şi aveau vreo sută. Toate erau pline, zilnic. Mai mult, unii turişti nu veneau şi în partea a doua a zilei, aşa că responsabilii de şezlonguri reuşeau să le închirieze de mai multe ori chiar.
În aceste condiţii, ne mai mirăm de ce pleacă românii pe alte litoraluri decât cel autohton. Chiar şi în Bulgaria, plaja arată mult mai bine.
Pe de altă parte, mai e şi o problemă de civilizaţie. În afară, orice român îşi face un băgăjel pentru gunoaie. Nu aruncă mucurile de ţigară sau paharele de plastic de la bere pe nisip. Nu se întâmplă asta, afară. Acolo, până şi românul nostru este foarte civilizat. Poate că îi este jenă să fie arătat cu degetul.
Acasă, însă, ne dăm în petec. Nu ne pasă de absolut nimic şi, dacă tot mai sunt alte zece de mucuri pe jos, de ce ne-am mai obosi să le ducem pe ale noastre la container?! N-are rost. Mai bine aruncăm şi noi pe nisip.
Şi, apoi, ne plângem că plajele arată prost. Ne plângem că nu au unde să se joace copiii noştri pentru că nisipul este foarte murdar. Eu vă mărturisesc că a trebuit să mă transform într-un aspirator pentru a-i crea piticii mele un spaţiu de joacă curat. Am adunat zeci de astfel de mucuri. De multe ori, însă, nu a fost suficient pentru că Sophia este copil şi nu stătea locului în perimetrul curăţat de mine.
Aşa că, toată vacanţa, am fost cu ochii pe ea. Cum se apropia de un muc de ţigară, cum săream să i-l luăm. Am mai şi râs pe tema asta pentru că Sophia avea o pasiune pentru respectivele gunoaie. Parcă le căuta intenţionat.
Situaţia este, însă, de plâns. De plâns pentru că nimeni nu-şi dă interesul. Nici afaceriştii care caută profitul cât mai rapid cu zero costuri, dar nici noi care ne complacem într-o mizerie fizică şi psihică fără limite.
Ia, priviţi minunea! Afară sunt doar vreo câteva grade Celsius, dar Sophia Maria se pregăteşte de vară! Ce să-i faci dacă o năşică i-a făcut cadou o pereche de ochelari de soare! Doar nu putea să lase cadoul nedesfăcut! Ochelarii trebuiau probaţi!
Şi, uite aşa, a apărut poza aceasta!
Vă garantez că micuţa nu a avut de suferit! Dacă vă uitaţi atent la foto, veţi vedea că o ţin foarte grijului şi că ochelarii sunt de plastic, special pentru vârste cuprinse între 0 şi 12 luni.
Oricum, de abia aşteptăm vara viitoare! Suntem hotărâţi să mergem cu ea la mare, să-i bag picioruşele pentru prima oară în mare şi în nisip! Atunci va avea, deja, un an!