CONCEDIU, HERE I COME!

Mâine seară, voi fi în acest loc şi îmi voi aplica un „tratament” special: sangria, cerveza con limon- bere cu lămâie, tapas- gustări autohtone, hamon- jambon şi multe alte delicatese locale.

Asta pentru că plec în CONCEDIUUUUUUUUUU! Zece zile de răsfăţ, odihnă, călătorii, vizite prin împrejurimi şi… soare! Mult soare îmi doresc, mai ales că, săptămâna aceasta, au fost acolo aproape 30 de grade Celsius. Prognoza pentru săptămâna următoare nu este prea frumoasă, se anunţă ploi, dar sper să aducem noi românii soarele pentru spanioli. 🙂 Oricum, nimic nu mă va opri să mă relaxez.

Ştiu că vă întrebaţi „Dar Sophia?”. Ei bine, am stat şi ne-am gândit mult şi am decis să o lăsăm acasă cu bunicile. Asta pentru că ar trebui să o chinuim două ore prin aeroport, patru ore în avion şi alte două ore pe drum, cu maşina. Asta doar la dus. Ar mai fi şi întoarcerea. Cred că ar fi prea mult pentru un copilaş de doar şapte luni.

Ne va fi foarte greu, ni se va face dor zilnic de ea, dar vom comunica prin telefon şi pe internet. Bunicile au învăţat să folosească messengerul special şi ne vom vedea zilnic.

În plus, şi noi, precum cuplu, avem nevoie de o vacanţă. Cei care sunt, deja, părinţi ştiu că apariţia unui copil este un eveniment minunat, dar şi foarte greu pentru adulţi. La noi ar fi primul concediu din ultimii doi ani şi da, recunosc, avem nevoie de un respiro, de o vacanţă în care să ne încărcăm bateriile. Ne vom întoarce cu forţe proaspete ca să-i facem toate hatârurile Sophiei Maria.

Iar vouă, cititorilor acestui blog, vă promit că vă ţin la curent cu peripeţiile din vacanţă. Mai un scurt articol aici, mai o poză pe http://www.facebook.com/DANCRUCERUOFICIAL.

Până atunci vă întreb dacă vă place Sevilla- Sevilia? Aţi fost acolo? Ce spuneţi, însă, despre hamon, cerveza con limon şi despre sangria? Cum vi se par?

A.M.R. 28: VACANŢĂ? CE-I AIA! TRECI LA SCHIMBAT SCUTECE! :)

Intrăm în luna august şi toată lumea e cu gândul la concediu. Unii se bucură, deja, de relaxare, alţii mai au puţin şi pleacă. În jurul meu se întâmplă exact la fel.

Îi invidiez sincer pe toţi cei cu concedii.

Ce frumos era odată în Taormina, în Antalia, în Sevilla, în Roma, ce vremuri?! Soare, plaja, piscină, sangria, limonadă, bere rece! Off, off!

 Vara asta e prima vară când stăm acasă! Şi eu şi Cristina ne simţim ca peştele pe uscat! Aproape în fiecare seară, ieşim în parc sau la terase ca să ne mai îndulcim melancolia.

Nu putem pleca nicăieri. Cristina mai are câteva săptămâni până la naştere şi chiar şi 2-3 ore de stat în maşină i-ar putea face rău. Deci până şi litoralul şi muntele autohtone sunt excluse. În plus, trebuie să stăm pe aproape de maternitate, Doamne fereşte, vine fetiţa mai devreme!

Aşa că, una peste alta, cu acest motiv în plus, de abia aşteptăm naşterea! Câteva luni mai târziu, ne vom putea lua şi noi concediu. O luăm cu noi şi pe cea mică, că doar e parte din familie!

Bine, totul se va schimba! Sau vom schimba… scutece, hăinuţe, păturici, lenjerii de pat. O veselie întreagă! Concediu să fie măcar! 🙂