Arhive etichetă: soare

Vii la mine vara asta? Fac eu cinste!

Posted on by
10

FB-cover_Il-FortinoCând te arde soarele și-n jurul tău totul e uscat, când Bucureștiul e plin de praf și aerul condiționat din mașină nu mai face față, când copilul îți spune că vrea „la apă”, tu unde ți-ai dori să fii?

Îți dau un sfat: ia-ți familia, împachetați-vă costumele de baie și hai la mine! Hai la destinația mea de vacanță din vara asta!

Se numește „Il Fortino Private Beach by Dan Cruceru” și e prima plajă de familie de pe litoralul românesc. E castelul nostru de poveste, este fortăreața în care cu toții ne simțim în siguranță și unde scriem, împreună, cele mai frumoase povești din vara asta.

Poate, până acum, nu-ți plăcea litoralul românesc. În multe locuri, era mizerie, te simțeai ofensat de prețurile prea mari sau de nesimțirea chelnerilor, trebuia să scoți bani pentru orice și plecai mai stresat decât veniseși, din cauza boxelor cu „bumpți- bumpți” care-ți făceau creierul să urle „Liniște!”.

Ei bine, am trecut și eu prin asta, dar, la Il Fortino, la plaja mea, lucrurile vor sta altfel. Fiecare membru al familiei va fi tratat cu respect și cu simpatie, va fi tratat ca un prieten de familie, un prieten drag care vine în vizită și, pentru care, vei pune pe masă tot ce ai mai bun.

Doamnele și domnișoarele vor avea la dispoziție o zonă de masaj de relaxare. Vor avea „colțul lor de mondenități”, cu lecturi de dragoste sau reviste glam.

Bărbații vor fi tratați ca niște cavaleri porniți să învingă balaurul. Iar, pe plajă, balaurul nu poate fi decât… o halbă rece cu bere. Sau mai multe, în funcție de puterea voinicului. Ne duelăm în competiții de table, cu premii din partea casei.

Copiii vor fi cei mai răsfățați vizitatori. Au mega-locul lor de joacă, cu cort de colorat, cu ditamai piscina și cu o trambulină profesională.

Adolescenții și nu numai vor avea acces gratuit la wi-fi. Nu de alta, dar pozele cu marea în spate sunt cele care strâng cele mai multe like-uri pe facebook.

Toți membrii familiei, toți prietenii Il Fortino, vor avea acces la dușuri. Tot gratuit, pentru că așa ar trebui să fie.

Iar, seara, continuăm să ne scriem povestea estivală. Cea mai mare structură de proiecție din zonă va completa peisajul. Vedem meciuri live, filme vechi și chiar desene animate. Și, dacă ne-ai călcat pragul în timpul zilei, îți dăm și o bere din partea casei. Și că veni vorba, la o bere rece, știm că merge și o felie de pizza. Și să vezi ce pizza știm să facem! De-ți plouă-n gură!

Ascultăm și ceva muzică bună. Poate ne și cântă cineva cunoscut. Dacă nu, oricum știu că, printre voinici și prințese, va îndrăzni cineva să se înscrie la karaoke.

Toate serviciile astea vor costa puțin, foarte puțin, cum spune reclama. Nu mai mult decât prețul unui șezlong în zonă. Iar restul vine din partea mea. Doar v-am promis că fac cinste!

Iar eu voi fi amfitrionul vostru. Toată vara mă veți găsi la Il Fortino. Îi voi antrena în competiții inedite pe cei mici și îi voi cinsti pe adulți ca pe prietenii mei de-o viață.

Notează adresa:

Plaja „Il Fortino Private Beach by Dan Cruceru”

Bulevardul Mamaia 1, lângă hotelul Bavaria Blu și Radio Vacanța.

Și da-mi și un like pe facebook, ca să se ducă vorba și să ne distrăm în gașcă.

www.facebook.com/pages/Il-Fortino-Private-Beach/

Ce zici? Îți place ideea mea? Ne vedem la vară să-ți dau o bere rece?

De ce-am avea nevoie noi, masculii, de creme de plajă?!

Posted on by
4

Întotdeauna mi s-a părut chiar scârbos să mă dau cu creme împotriva soarelui. Ştiţi voi uleiurile alea pe care ar trebui să le foloseşti la plajă! Unsuroase, uleioase, oribile, de ţi se face părul de pe picioare precum cozile dreadlocks de pe cap ale fanilor Bob Marley.

Nu mai zic de musculoşii ăia care se „uleiază” vreo 20-30 de minute ca să le remarce donşoarele disponibile pacheţelele lucrate intens la sala de forţă şi nu la sala de lectură. Intră şi ei la termenul „scârbă”.

Când vine vorba să vedem acţiunea asta la femei…. aici e altă mâncare de peşte! Ne cam place, nu-i aşa, domnii mei? Iar răspunsul la întrebarea „De ce am avea nevoie noi, masculii, de creme de plajă?” vine de la sine: „Pentru voi, doamnelor!”

Dar, dacă cea care se unge cu ulei e vreo demoazelă cu tunning, iar noi suntem cu nevestele, apare o mega- problemă. Cum să te uiţi la procedura respectivă fără să te remarce soaţa? 

Aşa că ne transformăm rapid într-un fel de James Bonzi şi facem tot felul de giumbuşlucuri: ne punem ochelarii de soare, ne apar dureri instantanee de gât şi încercăm să facem exerciţii de dezmorţire, ne întoarcem pe-o parte, ne dăm obosiţi etc, doar, doar vom obţine cea mai bună privelişte fără să apară ameninţarea „nevastă”.

Din păcate, cam mereu soaţa se prinde. Ştim cu toţii doar că femeile sunt mai deştepte ca bărbaţii. Şi inevitabil vine replica: „Auzi, iubire, închide gura că ţi se bronzează şi limba scoasă de-un cot pe-afară!”

Voi, domnilor, ce tehnici de „aruncat cu privirea” folosiţi? E vreuna imbatabilă?

Dar, voi, doamnelor cum reacţionaţi când soţii se uită prea insistent? Care e cea mai bună replică?

PS: Folosiţi, pe plajă, creme de protecţie împotriva soarelui din belşug. Eu am păţit-o rău de tot în studenţie din cauza refuzului de a le folosi. Aveţi aici tot articolul. A fost un râsu’ plânsu’ senzaţional!.

http://dancruceru.ro/patanii-de-1-mai-raci-cu-rosii-si-iaurt/

PĂŢANII DE 1 MAI: RACI CU ROŞII ŞI IAURT!

Posted on by
2

Pentru că v-am urat, deja, „La mulţi ani de 1 Mai!”, aici, în articolul ce urmează vreau să vă istorisesc o întâmplare haioasă legată de 1 Mai.

Eram în anul întâi de facultate, în 2001. Împreună cu un prieten, am decis să plecăm la mare de 1 Mai, în căutare de distracţie şi „muze”, mai ales că se anunţau nişte zile caniculare. Zis şi făcut.

Studenţi sărăcuţi, cum eram noi pe vremea aceea, aveam bănuţi doar de o cazare modestă şi de o bere, două pe plajă. Dar ne credeam crai şi viaţa era tare frumoasă!

Una peste alta, am făcut economii la toate. În tren, fără bilet, l-am cinstit pe naş. La Costineşti, unde am tras, am luat gazdă la o bătrânică, ce avea cearceafuri curate, dar duş în curte. Din staţiune, am cumpărat doar hamsii. Ne-au ajutat şi conservele luate de acasă ca să nu murim de foame.

În fine, faza comică este legată de bronzat. Trei zile cât am stat la mare, am vrut să ne bronzăm ca la carte. Adică să ne întoarcem negri în Bucureşti! Aşa că, pe toată durata zilei, am stat la soare. „Ne pârlim rău!” zice prietenul meu. „Stai şi rezistă! Trebuie!”- eu de colo!

Prima zi a mers, a doua, deja, eram nişte raci! Ne ardea pielea îngrozitor, dar tot am mai stat câteva ore bune la soare.

Seara, când ne-a văzut gazda, şi-a pus mâinile în cap! „Măi copii, faceţi insolaţie, vă va fi rău, luaţi-vă şi voi o cremă!”. Noi, conştienţi de acum că nu-i a bună, ne-am căutat prin buzunare, dar ne-a dat cu virgulă partea cu cumpăratul cremei.

Aşa că i-am cerut gazdei câteva sfaturi băbeşti. Săraca bătrânică şi-a făcut milă de noi şi ne-a dat câteva roşii. „Să vă daţi pe piele, că mai potolesc arsura! Vedeţi că şi un iaurt ar fi la fel de bun!”.

Ei, şi să ne fi văzut pe noi doi, răcuşorii de Bucureşti veniţi să se dea şmecheri la Costineşti, cum ne ungeam, fiecare în parte- precizez, cu roşii şi cu iaurt! Şi pe la ceafă şi pe picioare şi pe faţă şi peste tot! 

Vă daţi seama ce era acolo? Raci cu roşii şi cu iaurt! Ca reţetă, ar putea fi chiar interesantă! Dar ca soluţie anti- arsuri… mamă, mamă, dezgustător!

A funcţionat, însă, şi am reuşit să ajungem pe picioarele noastre, înapoi la Bucureşti, unde mama prietenului meu ne-a doftoricit cum se cuvine.

PS: Vă rog să trataţi întâmplarea respectivă exact aşa cum este! De-ale tinereţii valuri! Lucruri care nu au nicio legătură cu statutul actual şi care nu s-ar mai repeta!

VOI? Voi aveţi întâmplări haioase de 1 Mai?

CONCEDIU, HERE I COME!

Posted on by
19

Mâine seară, voi fi în acest loc şi îmi voi aplica un „tratament” special: sangria, cerveza con limon- bere cu lămâie, tapas- gustări autohtone, hamon- jambon şi multe alte delicatese locale.

Asta pentru că plec în CONCEDIUUUUUUUUUU! Zece zile de răsfăţ, odihnă, călătorii, vizite prin împrejurimi şi… soare! Mult soare îmi doresc, mai ales că, săptămâna aceasta, au fost acolo aproape 30 de grade Celsius. Prognoza pentru săptămâna următoare nu este prea frumoasă, se anunţă ploi, dar sper să aducem noi românii soarele pentru spanioli. 🙂 Oricum, nimic nu mă va opri să mă relaxez.

Ştiu că vă întrebaţi „Dar Sophia?”. Ei bine, am stat şi ne-am gândit mult şi am decis să o lăsăm acasă cu bunicile. Asta pentru că ar trebui să o chinuim două ore prin aeroport, patru ore în avion şi alte două ore pe drum, cu maşina. Asta doar la dus. Ar mai fi şi întoarcerea. Cred că ar fi prea mult pentru un copilaş de doar şapte luni.

Ne va fi foarte greu, ni se va face dor zilnic de ea, dar vom comunica prin telefon şi pe internet. Bunicile au învăţat să folosească messengerul special şi ne vom vedea zilnic.

În plus, şi noi, precum cuplu, avem nevoie de o vacanţă. Cei care sunt, deja, părinţi ştiu că apariţia unui copil este un eveniment minunat, dar şi foarte greu pentru adulţi. La noi ar fi primul concediu din ultimii doi ani şi da, recunosc, avem nevoie de un respiro, de o vacanţă în care să ne încărcăm bateriile. Ne vom întoarce cu forţe proaspete ca să-i facem toate hatârurile Sophiei Maria.

Iar vouă, cititorilor acestui blog, vă promit că vă ţin la curent cu peripeţiile din vacanţă. Mai un scurt articol aici, mai o poză pe http://www.facebook.com/DANCRUCERUOFICIAL.

Până atunci vă întreb dacă vă place Sevilla- Sevilia? Aţi fost acolo? Ce spuneţi, însă, despre hamon, cerveza con limon şi despre sangria? Cum vi se par?

A.M.R. 28: VACANŢĂ? CE-I AIA! TRECI LA SCHIMBAT SCUTECE! :)

Posted on by
7

Intrăm în luna august şi toată lumea e cu gândul la concediu. Unii se bucură, deja, de relaxare, alţii mai au puţin şi pleacă. În jurul meu se întâmplă exact la fel.

Îi invidiez sincer pe toţi cei cu concedii.

Ce frumos era odată în Taormina, în Antalia, în Sevilla, în Roma, ce vremuri?! Soare, plaja, piscină, sangria, limonadă, bere rece! Off, off!

 Vara asta e prima vară când stăm acasă! Şi eu şi Cristina ne simţim ca peştele pe uscat! Aproape în fiecare seară, ieşim în parc sau la terase ca să ne mai îndulcim melancolia.

Nu putem pleca nicăieri. Cristina mai are câteva săptămâni până la naştere şi chiar şi 2-3 ore de stat în maşină i-ar putea face rău. Deci până şi litoralul şi muntele autohtone sunt excluse. În plus, trebuie să stăm pe aproape de maternitate, Doamne fereşte, vine fetiţa mai devreme!

Aşa că, una peste alta, cu acest motiv în plus, de abia aşteptăm naşterea! Câteva luni mai târziu, ne vom putea lua şi noi concediu. O luăm cu noi şi pe cea mică, că doar e parte din familie!

Bine, totul se va schimba! Sau vom schimba… scutece, hăinuţe, păturici, lenjerii de pat. O veselie întreagă! Concediu să fie măcar! 🙂