Cu un obiect similar, am crescut. Bine, un obiect chiar mult mai puţin tehnologizat decât cel din foto, dar, pe vremea aceea, nu exista facebook să pui pozele cu „obectul” pe net, aşa că nu am găsit unul identic.

Oricum, era fiţă! Eram cel mai tare din parcare! Parcă mi-l cumpărase tata de la polonezi. Era imediat după Revoluţie. Ce şmecher eram! Toţi băieţii din gaşca din faţa blocului vroiau să-l vadă şi să-l testeze. La şcoală, evident că nu aveam voie să-l iau. Nici mama şi nici profesorii nu mă lăsau cu aşa ceva. Dar mândria trebuia introdusă şi în clasă, aşa că îl şterpeleam pe ascuns, îl puneam în ghiodan şi, în pauze, mă dădeam mare. Of, ce vremuri!

Acum, m-a întrebat cineva pe blog care este cel mai tare ipod? Se referea la walkman, evident, dar produsele firmei Apple au devenit atât de cunoscute, încât numele lor determină acum numele unei game întregi de produse similare.

Acum, la o simplă căutare pe google, găşeşti mii de soiuri de „casetofoane” cu căşti: cu cd, cu stick, cu card, mp3-uri, mp4-uri, ipoade, etc. Toate firmele de electronice produc aşa ceva: Sonny, Apple, Samsung, LG, Philips, Toshiba, toate.

Şi ca să vin în ajutorul domnişoarei cu întrebarea, vă cer vouă sfatul, că eu nu mă pricep: CARE ESTE CEL MAI TARE „CASETOFON” CU CĂŞTI, MP3 PLAYER PORTABIL, SAU CUM I-O SPUNE LUI?