CE MĂ ENERVEAZĂ: PEDOFILII SUNT OAMENI!?

E puţin spus „mă enervează”. Sunt indignat la culme, iar cazul de la Reşiţa m-a revoltat cumplit. Tu, părinte, să-ţi violezi copilul?!

Dumnezeule, în ce lume trăim?! Sunt tatăl unei fetiţe de aproape şapte luni şi o iubesc nespus. Nici măcar nu concep să o ating cu un deget, să-i dau o palmă, iar lucruri mai grave nici nu pot să mi le imaginez.

Mai mult, auzind ce s-a întâmplat la Reşiţa şi analizând tot felul de cazuri de pedofilie din ultimii ani, stau şi mă întreb dacă există o pedeapsă pe măsura acestor fapte. Orice condamnare mi se pare prea mică.

Să-ţi fie abuzată copila şi apoi condamnatul să „scape” cu doar 10, 15 ani de puşcărie?! E puţin! Ca părinte, mi se pare o pedeapsă mult prea mică! Stau să mă întreb ce i-aş face unui astfel de animal, dacă ar fi vorba despre fetiţa mea? Omeneşte vorbind, cred că mi-ar fi foarte greu să nu încalc şi eu legea ca să-i plătesc pe măsură!

În fine, cum pedeapsa cu moartea la noi nu se mai aplică, aceşti pedofili, aceste animale, pentru că oameni cu siguranţă nu sunt, ar trebui castraţi chimic. Măcar atât! Să fim siguri că a doua oară nu vor mai putea să-şi dea frâu liber plăcerilor bolnave.

În unele ţări europene, această pedeapsă există şi este aplicată fără mustrări de conştiinţă. Nici nu înţeleg de ce ar trebui să existe remuşcări în aplicarea ei. În plus, vecinii noştri din Moldova au votat şi ei o lege asemănătoare. Înţeleg că există un proiect de lege şi la noi, dar mai are mult până va fi aplicat. Îl susţin din tot sufletul şi sper să fie adoptat urgent.

Discutăm subiectul şi la Poveştiri Adevărate, astăzi, de la 16.30.

Până atunci, vă întreb pe voi ce pedeapsă ar fi suficientă pentru pedofili? Ce i-aţi face, Doamne fereşte, celui care v-ar abuza copilul?

77 de păreri la “CE MĂ ENERVEAZĂ: PEDOFILII SUNT OAMENI!?

      • Stimate domn, va mai deranjez cu o ultima intrebare.
        Daca un adult de 25 ani ar fi atras de tinere de 14 ani dar nu ar avea nicio intentie sa le faca nimic, merita sa fie transmis pe tot globul si facut de ras?Ma refer la echipe profesioniste care ar putea sa il depisteze si sa il transmita pe internet pe viata pentru a-l distruge la capitolul imagine si a-i distruge viata personala.Adica sa ramana singur pe viata si facut de ras pe tot globul de intreaga planeta.

        • Nu e ilegal si anormal mai ales ca nu vorbim de nicio fapta, nu e prea dur?Omul sufera mult de tot din cauza asta.L-au distrus din toate punctele de vedere, nici pedofilii reali, nici violatorii reali nu au patit asa ceva.Omul e practic bataia de joc a mass mediei si a intregii planete si sufera mult.Familia lui nu stie ca sunt transmisi cu totii pe internet si lumea are comportamente dure cu el, e singurul care a aflat ca e transmis prin satelit din propria casa.Toti vor sa il omoare in chinuri groaznice, batjocorit si toti il urasc dar el e un om foarte bun la suflet si are problema aceasta.

          • Va repet in principal ii plac fetele majore si femeile dar a fost atras si de minore dar omul e virgin, deci nu a intentionat sa faca nimic si nu a facut nimic.Acum are 29 ani si recunoaste ca mai simte o usoara atractie pentru minore.

          • Cred ca partea cu virginitatea ar fi un plus pentru el intr-o campanie de imagine. Totusi, daca la 29 de ani e inca virgin, s-ar putea sa aiba niste probleme reale tipul respectiv.

          • Pe de alta parte, daca si-a facut gandurile publice si s-a ajuns, deja, la oprobriul public, cred ca ar trebui sa incerce o campanie de imbunatatire a imaginii. Nu stiu, de la chestii marunte- discutii cu vecinii pentru a-i lamuri, pana la campanii adevarate in anumite medii. Trebuie sa incerce sa scape de o eticheta de genul asta.

        • Cred ca adultul de 25 de ani ar trebui sa se comporte ca un adult. Adica, daca are astfel de sentimente, sa le tina doar pentru el. Orice flirt cu o minora este sanctionabil. Asa ca, daca esti un adult responsabil, te gandesti de zece ori inainte sa scoti vreun „apropo” pe gura. Poate ca fiecare dintre noi are ganduri sau pasiuni care depasesc cutumele societatii. Daca vrei sa nu ai probleme cu societatea, ai grija sa le tii doar pentru tine. Cumpatarea si chibzuinta sunt, pana la urma, atributele unui adult.

          • Sa va spun sincer, nici nu ar fi avut vreo intentie sa spuna ceva cuiva dar fiind monitorizat cu tehnica de ultima generatie medicala si politieneasca.Respectivii au dispozitive de citit gandurile si l-au transmis pe tot globul si pe interior medical si pe exterior prin satelit.
            El nu a stiut nimic timp de multi ani si cand a aflat era prea tarziu pentru ca l-au facut de ras si il uraste toata lumea.
            Si ce poate face daca ii mai plac si minorele?Totusi in principal ii plac majorele.Omul nu e atat de vinovat pe cat pare pentru ca doar a placut cateva minore pe strazi dar nu prea s-a excitat si nu a avut vreo intentie sexuala.
            Se pare ca medicii, politistii si mass media l-au condamnat la singuratate pe viata .I-au facut praf viata personala prin transmisiuni pentru ca tipul nu are corp de model si nu e atat de frumos.Plus ca i s-a pus o stampila si toate fetele si femeile il evita.
            Mie mi se pare fara precedent si foarte dur in sensul ca il transmit pe internet, instiga populatia impotriva lui si il batjocoresc cu totii.El cunoaste multi tipi care vroiau sa se cupleze cu fete de 13-14 ani si le-a spus celor care il monitorizeaza si nimic.
            Au casunat cu totii pe el, i-au distrus imaginea si viata personala si baiatul respectiv a solicitat eutanasierea de la distanta prin tehnici medicale.Aproape ca sunt de acord medicii dar nu au facut nimic pana in prezent.Mie mi se pare de nedescris si abuziv ceea ce au facut persoanele aflate in functii importante pentru ca practic il terorizeaza toata lumea, il tortureaza cu tehnici medicale prin asfixiere , il omoara in chinuri groaznice.

          • Cred ca exagerezi. „Aparate de citit gandurile”, tehnici medicale prin asfixiere”, fii serios.

  1. Eu spun de mult vreme ca nu exista in Romania o pedeapsa suficienta pentru un violator, nici moartea nu e suficienta pentru o persoana care comite o asemenea crima, spun crima deoarece victima este omorata in interior dupa un asemenea gest. Ganditi-va ce viata mai poate avea o fetita care trece printr-un asemenea calvar?Eu cred ca niciodata nu isi mai revine, iar bestiile acelea primesc cate 7-10 ani de inchisoare din care ispasesc 3-4 si sunt eliberati pt buna purtare….deci nu ar fi mai bine castrati?As semna orice petitie, as face orice ca aceasta lege sa intre in vigoare, crede-ma.Voi, media, sunteti singurii care puteti ajuta femeile care au trecut sau care trec prin asa ceva, asa cum ati facut si cu violenta in famile cred ca puteti organiza o campanie pt majorarea pedepselor in asemenea situatii.

    • Incercam sa facem ceva in sensul asta! Momentan dezbatem subiectul intr-un material la Povestiri Adevarate. Exista si un proiect de lege, in acest sens. A trecut tacit de Senat si acum e in Camera Deputatilor. Teoretic, daca exista vointa, s-ar putea adopta relativ repede. Partea cu vointa, poate, o realizam noi cei din media.

  2. Intr-o zi de paste am fost cu bunica mea la fiul ei( fratele mamei mele) in vizita. Seara, copii lui au plecat in club iar pe mn nu m-au lasat sa plec pe motiv ca sunt straina in zona si bla bla bla. Am ramas acasa cu fiica lui de 10 ani si am dormit amandoua in aceeasi camera. (eu aveam atunci 15 ani) In miez de noapte unchiul meu a intrat in camera m-a trezit usor si mi-a zis ca i s-a facut rau bunicii. Am iesit din camera sa alerg la partier unde era bunica cu sotia lui. Atunci el m-a tras intr-o camera a luat pistolul din sertar si mi l-a pus la cap. Mi-a spus sa nu tip si sa fac ce spune el. Prima data am avut senzatia ca o sa cad din picioare. I-am cerut sa ma omoare ca eu nu o sa fac asta. Ma luat cu buna si mi-a spus ca nu o sa afle nimeni. Ca sa il calmez i-am zis ca da, dar intr-un moment de neatentie i-am luat pistolul si am apăsat pe tragaci. Ghinion, nu avea incarcatura. S-a enervat f tare, a vrut sa ma arunce pe geam, a luat chiar ubn cutit dar eu am reusit sa fug din camera. -m-am ascuns in garaj, dimineata s-a facut ca nu stie nimic, eu nu am povestit nimanui niciodata. Bunica mea a murit nu demult si nu a aflat ce a facut fiul ei. Nu am de gand sa le spun dar am de gand sa ma razbun. Nu pot sa uit prin ce am trecut. Am tremurat si am plans in timp ce ti-am scris Dan. Sper sa nu ma judecati dar nu as fi regretat daca l-as fi impuscat. Aveti grija de copii vostri, iar acesti nenorociti sa plateasca cu viata, sunt niste monstri.

    • Din pacate aceste fapte nu trebuiesc ascunse. Am avut o experienta asemanatoare. Norocul meu in viata l-a facut faptul ca am fost intotdeauna un copil…curajos, fara teama de nimic si indraznet. O persoana apropiata familiei, din republica Moldova, a avut o tentativa de acest gen prin mangaieri nu tocmai potrivite, doar ca eu..desi nu prea intelegeam la vremea aceea ce reprezinta , simteam ca nu e bine si am facut tot posibilul de a nu mai ramane niciodata singura in preajma lui. Avea un copil mic atunci, nu poti sa nu-ti pui intrebarea…Oare nu a incercat asta si cu el? Nu pot sa zic ca m-a marcat acest lucru, pentru ca nu s-a intamplat nimic propriu zis insa m-a facut mai atenta in a le explica copiilor mei ca nu trebuie sa ascunda nimic, chiar daca nu inteleg ce e sau se tem sa spuna, ca trebuie sa-mi vorbeasca despre orice si sa nu taca niciodata, sa nu se supuna si sa riposteze la orice lucru nu li se pare la locul lui. Majoritatea acestor oameni merg pe intimidare verbala si nu trebuie sa te lasi coplesit, trebuie sa tipi, sa te zbati, sa incerci sa atragi atentia celorlalti , mai ales daca nu sunteti izolati.

      • Corect, Iulia. Asta indemn si eu pe toata lumea: sa vorbeasca, sa povesteasca totul in detaliu. Chiar si daca este doar o aparenta, trebuie comunicata. Adultii vor decide apoi daca a fost o atitudine corecta sau nu. Sa ascunzi problemele sub pres, nu mi se pare o rezolvare a problemei.

    • Dumnezeule, ce povestesti tu aici? Daca e adevarat, este ingrozitor. Cati ani ai acum? De ce nu ai spus imediat? De ce ai asteptat sa treaca timpul? Gandeste-te doar ca acest animal, poate, a mai agresat si alte copile intre timp. Dumnezeule! Fetelor, vorbiti, spuneti prin ce treceti! Imediat, nu-i lasa pe acesti oameni sa scape nepedepsiti! Cat despre faptul ca nu ai fi regretat daca il impuscai…. erai in legitima aparare, nu vad ce ar fi fost de regretat.

      • Totul s-a intamplat asa cum am scris, fara exagerare, acum am 22 ani , sunt studenta, nu vreau sa afle nimeni prin ce am trecut, mi-e rusine!

        • Sincer, nu cred ca ai cel mai mic motiv sa-ti fie rusine. Erai o copila, respectivul era adult, vaccinat si legitimat. El este vinovatul, nu tu. Gandeste-te, insa, cum iti spuneam la ce a mai putut face acest individ in sapte ani! Este viata ta, eu nu te cunosc, dar un sfat obiectiv pot sa-ti dau. Iar acesta este sa spui totul, sa tragi un semnal de alarma, macar in familia ta. Mi se pare foarte, foarte grav ca cineva sa scoata pistolul la tine si sa vrea sa te violeze.

          • Are foarte multi bani, Dan, este un mafiot, !!! daca după ce spun se va intampla ceva mai grav: ? astept momentul prielnic pt a ma putea razbuna si apoi am sa spun totul, atunci nu va mai putea sa ne faca niciun rau:((((

          • Fata, orice gest de razbunare te poate aduce pe tine in spatele gratiilor. Ai grija, pentru ca poti avea mari probleme. Eu ti-am zis sa avertizezi familia, nu sa te razbuni. Asta cu razbunarea e o prostie. Tot tu vei suferi.

  3. as opta pt moarte,insa reintroducerea pedepsei ar starni tot felul de controverse aberante ….zic aberante pt ca treaba asta cu drepturile omului a ajus prea departe,se apara drepturile unor indivizi care nici animale nu pot fi numiti
    dar drepturile miilor de parinti care sunt terorizati de frica acestor indivizi cine le apara?acesti parinti nu isi pot lasa copii de 7,8,9 ani pana la colt singuri de frica unor astfel de retarzi? stii cum e sa ai o fetita/baiat de 8,9 ani si sa te uiti la el ca nu e indepent nici macar pe jumate cat eram noi pe vremea noastra? nu numai ca tie iti e frica dar si lui insusi ii e frica sa mearga singur pe strada,caci simte teama ta,stie cate atentionari a primit mereu,stie ca mereu trebuie sa fie de mana cu mama sau tata sau bunica….in fine…intreb:drepturile acestor copii schiloditi si ei de o viata normala,de libertatea de a merge singur de la scoala pana acasa cine le apara?de a se juca 1 ora la locul de joaca din spatele blocului ,sau la leaganele din parc,parc ce e la 2 pasi de casa noastra….
    pt astfel de indivizi pedeapsa pe viata fara posibiliatatea de a i se preschimba !
    castrati sa nu : acesti indivizi nu au de ce sa se reintoarca in societate.
    ca sa inchei:eu ca parinte de 2 copii ,copii care la varsta lor ar putea sa faca anumite activitati fara a fi eu in preajma lor ma simt handicapat ,vaduvit ,si innebunit de o societate care apara drepturile unor oameni nebuni,dezaxati ,punand-*ma pe mine in situatia de a-mi creea mereu metode de aparare impotriva acestor animale

    • ai dreptate, mulți se folosesc de aceste drepturi ale omului pentru a proteja niște bestii fără morală.Nu mai ai siguranță nicăieri. atunci când copiii tăi sunt la joacă sau cu alți prieteni, tu ca parinte ești mereu cu grija in sân, uneori devii paranoic și ajungi să nu mai ai încredere în nimeni .nu este normal așa, toată această libertate, toate aceste drepturi uneori nu fac altceva decât să sporească încrederea unori delicvenți că nu voi fi pedepsiți așa cum se cuvine pentru faptele lor.Libertarea și drepturile unui om se încheie atunci când acesta le incalcă pe cele ale unui alt om.

      • Ancutza, ai perfecta dreptate. Eu cred ca pedofilii ar trebui inchisi pe viata si castrati chimic. Ce putem face noi, insa, direct, pentru siguranta copiilor nostri este, cum am spus intr-un comentariu precedent, sa le punem niste mici dispozitive de supraveghere, aparent bijuterii, pe care rapitorul sa nu le sesizeze.

    • Asa cum suntem denumiti OAMENI si conform unor legi avem drepturi si obligatii in orice domeniu consider ca statutul de om, statut dobandit la nastere trebuie sa aiba drepturi si obligatii si sa poata fi luat acest statut daca incalcam legile …omenesti. Deci…daca avem drepturile omului de ce nu si obligatiile omului? Niste obligatii simple, generale care sa se poata aplica universal si sa nu poata da loc la speculatii. De exemplu: nu mai pot fi intitulati oameni cei ce comit fapte de: viol, crime contra copiilor in general, atacuri teroriste, atacuri chimice, genocid si alte aspecte deosebit de grave la adresa umanitatii. Astfel, nemaiavand statutul de Om, pedeapsa cu moartea nu ar mai fi contestata pentru ca OM esti atat cat traiesti, daca nu mai esti OM, nu mai ai dreptul sa traiesti laolalta cu oamenii. Mi se pare destul de corect.

    • Ma identific uneori cu aceasta teama a dvs. Pur si simplu de la atatea nenorociri vazute, ma trezesc uneori gandindu-ma cu groaza” .. daca li se intampla si copiilor mei? ” Apoi imi reprim aceste ganduri si ma invinovatesc ca imi fuge mintea la astfel de prostii, insa…pericolul e peste tot, poate mai mult acum caci lumea tot scoate ce e mai rau din ea, insa a existat si pe vremea noastra…..doar ca nu erau evidentiate, nu era media care sa ne arate. Am avut o experienta in acest sens si tin minte si acum faptul ca zilnic , in drum spre scoala, singurul drum de altfel, intr-un santier parasit pe langa care treceam era un barbat care isi afisa ..corpul gol, fluierand de fiecare data cand trecea un grup de copii. Singura solutie gasita de noi era sa mergem in grup, insa….cred ca nimeni nu a spus parintilor acasa vreodata, de jena ptr ca sexualitatea era un subiect tabu in acele vremuri si din nestiinta asupra pericolului. Reactionam totusi instinctiv dat fiind faptul ca ne uneam cate 3-4 sa mergem impreuna.

      • Iulia nu zic ca nu existau si pe vremea noastra ,insa diferenta e ca pe vremea noastra nu aveau curaj sa isi puna in aplicare dorintele marsave..doar se afisau ici colo ,era suficient pt mintea lor bolnava….insa nu aveau curaj sa agreseze,sa atinga…
        NU aveau curaj – asta e adevarul.
        acum actioneaza cu curaj cu tupeu ,au drepturi….

        • Eu cred ca pe vremea noastra erau mai putini. Nu existau nici medii precum internetul. De exemplu, din cate am auzit, filmele cu pedofilie se vand foarte scump pe internet. Cum pedeapsa este relativ mica, multi dobitoci se gandesc ca merita riscul ca sa se imbogateasca rapid. Din punctul meu de vedere, insa, acestia sunt niste fiinte bolnave, foarte bolnave.

          • Pedofilii sunt acele fiinte mizerabile care nu sunt mature si abuzeaza de minori in special de copii.Dar ce parere aveti despre pedofilii care nu fac nimic rau dar au aceasta problema si se simt atrasi de minori chiar de copii si sufera ca au aceasta problema?

          • Multumesc pentru primul tau comentariu. Cred ca fiecare fiinta are niste dorinte ascunse pe care nu si le va indeplini niciodata. Din pacate, dorintele despre care vorbesti tu tin de o boala psihica si cred ca astfel de oameni ar trebui sa se trateze pana nu e prea tarziu.

      • Unul dintre putinele plusuri ale vremurilor actuale este faptul ca acum poti vorbi despre orice. Daca noua ne era teama sau rusine sa vorbim despre sex, acum pana si copiii de doar cativa anisori sunt informati asupra subiectului. Tocmai de aceea, cred ca ei trebuie sa le povesteasca parintilor toate experientele, sexuale sau nu. Si aici depinde de fiecare parinte in parte cat de dibaci este sa-i devina prieten copilului lui.

    • Sunt total de acord cu tine, Ana. Noi eram mult mai in siguranta fata de copiii de azi. Nu stiu cum s-ar putea rezolva aceasta problema, in conditiile in care Romania are mii de probleme foarte grave. Pentru moment, eu ma gandesc la ce as putea face eu in privinta sigurantei copilului meu. Si iata un lucru: au aparut tot felul de bratari sau medalioane care contin emitatoare gps. Practic, stii tot timpul unde este acea bratara si implicit copilul tau. Daca iese din perimetrul stabilit, esti imediat anuntat. „Jucariile” astea arata destul de bine si nu dezvaluie adevarata lor utilizare, asa ca, Doamne fereste, in cazul unei rapiri, agresorul nu va realiza ca trebuie sa-i arunce bratara copilului ca sa nu fie gasit. Si apoi te rogi sa intervina autoritatile cat mai repede.

  4. Dan, dar ce te faci cu faptul ca justitia mai da rateuri?! Exista cateva cazuri celebre pe la noi.
    Presupun ca inchisoarea pe viata, la izolare, ar fi o pedeapsa mult mai buna.

    • Justitia mai da rateuri si..intentionat. Unii doresc asta pentru ca…multi oameni cu functie si statut public, politic au astfel de tendinte, au mai fost cazuri care au reusit sa ajunga in atentia publica, de aceea sustin jurnalistii de investigatie si munca lor, doar ei nu au nici un interes in a nu ne arata adevarul. Le las prezumtia de nevinovatie vis a vis de faptul ca unii se mai corup si la un pachet de bani. Asadar iti pui intrebarea….de ce in multe tari nu este deloc acceptata pedeapsa cu moartea? Ptr ca eu nu concep ca ei sa stea o viata in inchisoare pe banii mei, ai contribuabilului, bine mersi la adapost.

      • Inteleg ca tu votezi pentru introducerea pedepsei cu moartea. Cred ca 80% din populatia Romaniei ar fi de acord cu acest lucru. Opozantii acestei pedepse spun, insa, ca un astfel de gest este mult prea brutal, neomenesc, iar biserica spune ca, indiferent de situatie, sa-i iei viata unui om este o crima si se opune vehement. In momentul de fata, insa, in ciuda dorintei populatiei, nu cred ca vreun partid este capabil sa-si asume un astfel de proiect.

        • Eiii, cand vreodata un partid in Romania este Capabil? Cica un japonez a inventat un carusel care odata urcat omul in el, parcurge o calatorie lenta si euforica spre moarte. Bineinteles ca aceasta jucarie nu este pt acesti monstri, ar fi prea blanda, eu vreau sa ii ardem pe rug, credeti-ma este cea mai ingrozitoare moarte.

          • Chiar nu stiu ce pedeapsa ar fi egala gestului unui astfel de animal. Nu stiu. Poate din acest punct de vedere, perioada Inchizitiei ar fi mai potrivita unor astfel de oameni.

        • Cu biserica..sa avem pardon, cand voi vedea in ei adevarata credinta si adevaratul cuvant de bunatate si omenie atunci am sa le ascult parerea. Aceeasi biserica a propovaduit de-a lungul timpului convingerea biblica cum ca femeia trebuie sa se supuna barbatului si 80% din femeile”supuse” si-o cam iau pe cocoasa zilnic in Romania pentru ca asta s-a inteles in mentalul romanesc A FI SUPUS. In fata lui Dumnezeu suntem toti egali, nu sunt de acord cu toate interpretarile biblice aduse de biserica dupa bunul ei plac pentru a controla masele. Si parca de legea talionului tot in Biblie se scria, in Vechiul testament. Daca fapta unui pedofil e crima trebuie sa i se aplice aceeasi pedeapsa. Orice trebuie pedepsit si tot religios vorbind, pana si D-zeu si-a pedepsit fiul prin moarte pentru pacatele omenirii, asa ca, biserica sa ma mai lase in pace ca stie ea de ce nu e de acord. Cate cazuri de pedofilie sunt in randurile clericilor bisericesti? Nu vreau sa generalizez dar exista interese ascunse. Plus ca…religia e o optiune, nu o obligatie, ce cauta religia in politic, de ce sunt obligata sa-i intreb pe ei ptr ceva, sa ma botez si sa ma cunun cum vor ei? Credinta si omenia le ai in tine, Dumnezeu e peste tot, te poti ruga si la cerul liber nu la icoane poleite si nu trebuie sa platesc 10 lei ca sa ma pomeneasca preotul in sutana aurita. Treaba cu biserica cred ca …deja ar trebui sa nasca o alta postare din partea ta. Te invit si pe blogul meu…sarac dar dupa cum imi permite timpul cu gaza mea cea nazdravana..tot Sofia. http://www.iuliacondurache.blogspot.com

          • Nu vreau sa comentez prea mult in privinta bisericii. Sunt, intr-adevar, multe fete bisericesti cu pacate. Dar biserica precum institutie are cel mai mare nivel de incredere in randurile populatiei, asa ca tocmai de aceea biserica are dreptul sa-si spuna parerea, pentru ca reprezinta, cel putin teoretic, interesele poporului. Cat despre interpretarea Bibliei… no comment!

        • In vechiul testament scrie :
          „„De se va ridica asupra cuiva martor nedrept, învinuindu-l de nelegiuire… și, dacă martorul acela va fi martor mincinos… să-i faceți ceea ce voise să facă el fratelui său. Și așa să stârpești răul… Să nu-l cruțe ochiul tău, ci să ceri suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior. Cu răul pe care îl va face cineva aproapelui său, cu acela trebuie să i se plătească”.” Mai apare in Biblie in CARTEA EXODULUI : „Iar de va fi și altă vătămare, atunci să plătească suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânatăie pentru vânătaie”. si in Levitic ” Cel ce va ucide un dobitoc să dea altul; iar cel ce va ucide un om să fie omorât.”
          Departe de mine faptul de a fi o fanatica religioasa, din contra, cei din jur ar zice ca sunt atee insa …prin caracterul meu, caut a justifica si discuta cu lucruri concrete, negru pe alb. Aici nu e vorba de interpretari biblice, Dane, e negru pe alb scris. Pana cand si natura se ghideaza dupa conceptul, ce e putred sa dispara ca-i stirbeste rolul si frumusetea. Aceste specimene..ca nu ii pot numi defel oameni nu merita sa traiasca, sunt niste scursuri de cea mai joasa speta si multi o fac cu buna stiinta, sa nu aud ca sunt bolnavi, joaca un rol frumos in fata oamenilor si in adevar…sunt niste monstri.Copiii…nici nu poti descrie gingasia si fragilitatea, inocenta unui copil. El cu ce a fost vinovat? Vinovat sa traiasca o viata uneori marcata crunt de astfel de intamplari. Nimic nu e perfect, nu le putem face pe toate bine, lumea are si bun si rau, dar pe astia ii putem starpi deoarece amalgamul legilor noastre, a normelor de conduita, al intereselor, al conjuncturilor face ca dreptatea sa nu fie intotdeauna dreptate si vinovatul prea putin sau uneori deloc pedepsit ptr ca…nu sunt probe ori s-au distrus probe, ori este….viciu de procedura, ori….saracia i-a impins pe parinti sa accepte o intelegere financiara. Nu traim in jungla, e drept, dar nu exista nici un caz, nici unul in care cel care a avut posibilitatea financiara si sociala sa scape cu mai putin sau deloc ca si pedeapsa , sa fi fost pedepsit pe masura faptelor sale. Asta e societatea in care traim si o stii si tu, legea nu e la fel pentru toata lumea, Vasile va primi mereu 7 ani ca a furat purcelul vecinului si X director va primi cel mult 2 ani executare si 4 cu suspendare pentru o delapidare de miliarde, iar dupa 14 luni iese pentru buna conduita. Sunt lucruri care sunt asa cum sunt, noi incercam sa le imbunatatim dar asa cum se nasc oameni cu bun simt si onestitate tot asa se nasc si oameni cu caracter si conduita mizera. E o lupta continua si nu vad de ce am mai menaja si situatiile in care nu se merita luat in considerare faptul ca moartea e o hotarare prea cruda.

    • Laura, justitia are probleme, recunoastem asta. De aceea, as adopta modelul moldovean, paradoxal. Adica: castrarea chimica se face dupa un numar de ani de la emiterea pedepsei. Adica violatorul trebuie sa ispaseasca 15 ani, sa zicem. Daca in termen de 10 ani de la condamnare, este declarat tot vinovat, se aplica si castrarea chimica. Pe de alta parte, castrarea chimica, din cate stiu eu, este un proces reversibil. Ca sa fie eficienta, e nevoie de o injectie in fiecare an. Daca nu se face aceasta injectie, respectivul subiect poate reveni la o viata sexuala normala.

      • Alexandru, sper ca tu sa nu fii intr-o astfel de situatie. Se poate intampla sa mai fie vreo domnisoara care pare de 20+, dar sa nu aiba mai mult de 16. Cei care cauta relatii sexuale cu copii sunt, insa, bolnavi de legat.

        • Stimate domn, nu vorbim despre nimic faptic.Vorbim de ipoteza in care o persoana adulta poate fi atrasa de persoane minore si sufera pentru problema pe care o are, in sensul ca ii plac si atat dar nu intentioneaza nimic.

          • Tuturor ne plac copiii. Toti ii credem draguti, vrem sa ne jucam cu ei, sa-i smotocim, sa-i pupam. NU e nimic anormal. Dar sa spui ca esti atras de un copil, deja de disfunctionalitate.

  5. M-a socat intamplarea de mai sus, cu fata abuzata de unchiul ei, am crezut ca citesc un scenariu de film de groaza. Doamne fereste!!!!!! Strigator la cer. Desi nu am copii inca, uneori ma strange in spate cand vad ca fratiorul sau surioara mea intarzie sa vina de la scoala. Ma duc de multe ori inaintea lor sa stiu ca nu li se intampla nimic rau. Doamne ce am ajuns. Imi amintesc de vremurile cand eram mici stateam de dimineata pâna seara afara si nu ne avea nimeni grija. Acum, ti-e frica sa il mai las singur pr copil sa se duca sau sa vina de la scoala.

    • Si pe mine m-a socat povestea, sper sa nu fie reala. Cat despre vremurile noastre, nu stiu, parca toata societatea a luat-o razna. Cred ca trebuie aplicate urgent legile si, in plus, inasprite. Urgent pana cand violul si pedofilia nu devin o „banalitate”.

      • :((((((((( din păcate a fost reala…… Oare credeti ca după 7 ani se mai rezolva ceva??????????? Pâna astept sa faca ceva justitia asta e in stare sa plateasca un mercenar sa ma lichideze.

        • Dane, crede-ma ca un copil la o varsta de 12-13 ani nu se gandeste in acel moment sa mearga la politie sau sa le spuna parintilor.E foarte speriat si nu intelege ce i s-a intamplat.Aveam 12 ani, tatal unui coleg de clasa(pe care-l cunosteam foarte bine), s-a oferit sa ma duca acasa de la scoala,ma cunostea si el foarte bine deoarece erau in clasa cu fiul lui din clasa 1. erau cam 2 km pana acasa la mine.Am urcat in masina lui deoarece, repet, il cunosteam foarte bine(printre altele acest om era si coleg de serviciu cu tata), la un moment dat a inceput sa ma atinga pe picior si nu numai, si sa imi puna intrebari indecente, eram atat de speriata si ingrozita incat nu stiam cum sa reactionez, i-am cerut sa opreasca masina ca vreau sa cobor, nu s-a opus.Cand am coborat din masina simteam ca mi se misca pamantul de sub picioare, am inceput sa plang si am fugit spre casa(mai erau vreo 500 de metrii pana acasa).eram terorizata, mi-era rusine, eram un copil, aproape ca nu intelegeam ce mi s-a intamplat.Nu le-am spus nimic alor mei, nu stiam cum sa le spun, la politie daca mergeam trebuia sa aduc probe, nu poti acuza pe cineva fara probe, ce probe as fi putut aduce eu, o fetita de 12 ani?am ramas traumatizata de acel incident, din acea zi nu am mai urcat in nicio masina, ori de cate ori il vedeam simteam o ura si o repulsie teribila….Un copil nu gandeste ca un adult, daca Doamne fereste, mi s-ar fi intamlat acum cand am 23 de ani crede-ma ca nu as fi stat nicio secunda pe ganduri, as fi facut orice ca el sa fie pedepsit, dar in aceea vreme nu stiam cum sa reactionez.Parintii ar trebui sa isi instruiasca foarte bine copiii ca in asemenea cazuri sa spuna tot si sa nu ascunda absolut nimik, numai asa pot fi pedepsiti bestiile alea.Acum 10 ani aceste lucruri nu se prea intamplau(sau nu erau mediatizata ca acum), de aceea parintii erau mai linistiti, parintii mei nu mi-au vorbit niciodata de hartuire sexuala sau viol, pana pe la vreo 16 ani cand, spun ei, eram suficient de mare ca sa inteleg.eu o inteleg pe fata de mai sus care a povestit ceea ce i s-a intamplat, deoarece cand ai o varsta atat de frageda nu stii ce ti se intampla, nu stii ca el poate fi pedepsit….

          • Tocmai asta spuneam si eu: acum, in zilele noastre, avem comunicarea. Acum, putem vorbi cu copiii nostri despre orice. Depinde de noi, parintii, cum devenim prietenii lor. Pe de alta parte, in cazul tau, daca ai fi spus acasa, tatal tau ar fi avut grija ca macar o corectie fizica sa-i aplice respectivului. Si s-ar fi facut dreptate.

      • pe vremuri se intamplau numai orori dar nu mediatiza si nu stia nimeni si nici macar nu stia nimeni de pedofilie si o aplicau aproape toti cu minorii.ce imi puteti spune despre orient in acest sens?eu stiu prea multe cazuri de baieti trecuti de 18 ani care umblau dupa fete de 12 13 ani chiar in zilele noastre pentru ca nu stiau de pedofilie.

        • Cred ca e bine ca lucrurile sa revina la normal. Normalitatea inseamna, cel putin in societatea noastra, ca cei mici sa ramana neprihaniti.

    • Offf, eu sunt socat, ingrozit, mahnit, dezgustat. Ce pot sa mai spun? Aceia nu pot fi numiti parinti! Nu poti sa ii faci rau copilului tau! Mai bine nu il mai faci deloc! Sincer.

      • Vedeti cum e viata aceasta!!!!!!1 toti nenorocitii au parte de miracolul de a fi părinti, ii nasc sanatosi si frumosi dar tot ei, monstri cu chipuri de oameni, distrug acesti ingerasi inocenti, in timp ce eu(si sunt sigura ca mai sunt cazuri cu miile), după o operatie la ovare, stau sa ma gandesc, cu groaza daca v-oi putea sa am un copil sau nu!!!!!! In timp ce noi ne dorim cu ardoare un ingeras, in cine stie ce colt de iad, niste malefici frang aripile unor alti ingerasi. Doamne!!!!!!!!!!

        • Din pacate, de multe ori, viata este nedreapta. Ca sa salvezi un astfel de ingeras, abandonat de niste animale, poate ca ar trebui sa te gandesti la adoptie.

          • Clar !!!!! Nu voi dispera, in cazul in care soarta va hotari ca nu pot sa am un copilas, eu o voi sfida, voi sdopts 1, 2, 5, 10 cati se vor putea, si ii voi iubi neconditionat din tot sufletul, vor fi ingerasii mei

  6. @ Dan Cruceru

    Natura umană are două dimensiuni, una socială şi una animală.

    Natura animală implică pedofilie, incest, crimă, egoism extrem, crimă, sadism şi orice altă grozăvie vă trece prin minte. Psihanaliza a demonstrat că astfel de instincte nu sunt absente la majoritatea oamenilor care nu se manifestă în astfel de registru, ci doar înăbuşite, blocate. Instinctele nu cunosc morală. Morala se naşte din natura socială a omului. Spun asta pentru că aceste deviaţii grave de la morală sunt, fără doar şi poate, o problemă născută din interacţiunea inadecvată a acelui om cu societatea. Personal, auzind astfel de ştiri, mă simt vinovat cumva pentru că acestea se întâmplă într-o societate din care fac şi eu parte. Şi mă simt vinovat pentru că nu sunt destul de calificat ca să explic că „rezolvarea” acestor probleme nu se poate face numai punând un gărduleţ împrejurul celui în cauză, stabilind reacţii punitive (pumnitive, cum îmi place mie să spun… pentru că este mai plastic), ci stabilind o reacţie la nivelul societăţi româneşti în ceea ce priveşte creşterea copiilor.

    Domnule Cruceru,
    Sunteţi om de presă la o televiziune ce ar putea să aloce câteva emisiuni acestui subiect. Ar putea exista emisiuni despre faptul că un copil începe să se manifeste sexual la vârste foarte fragede, din grădiniţă, dar primeşte informaţiile legate de sexualitate foarte târziu, prin liceu… asta dacă le primeşte şi acolo? Nu numai căun copil nu primeşte informaţii legate de sexualitate, dar i se interzice să cunoască acest tip de informaţii din partea societăţii… iar părinţii… părinţii ar ascunde aceste informaţii pe viaţă, dacă se poate, căci pentru ei copii rămân blocaţi în memorie undeva la vârsta primelor cuvinte.

    Nu uitaţi, de societate depinde rezolvarea acestor probleme. Ele se manifestă în mod natural. Acum două sau trei milenii, toate aceste îndepărtări de astăzi de la normalitatea sexuală erau absolut normale şi nimeni nu le condamna în vreun fel, şi este chiar biblia plină de astfel de exemple. Legile morale sunt strâns legate de societatea în care aceste legi morale sunt enunţate, în plus nu vorbim aici despre o încălcare a naturii animalice a omului. M-aş bucura dacă cineva ar aprofunda real aceste lucruri, depăşind reacţiile emotive de mai sus care nu fac decât, cum spuneam, să construiască gărduleţe împrejurul excepţiilor de la regulă, fără nici un fel de soluţie pentru problemă.

    Aceasta este părerea mea. (Şi ştiu că abordarea raţională pe care o adopt îşi va lua imediat şuturi din partea abordării emoţionale)

    • Domnule, scuze de intarziere. Am fost putin plecat si nu am mai avut timp de blog. Sunt total de acord cu abordarea ta rationala. De fapt, nu vad nicio contradictie intre parerile mele si ale tale. Pe de o parte, ca parinte al unui copil care sufera o agresiune de acest gen, actionezi mai mult emotional. Din afara, ca autoritate, poate, trebuie sa reactionezi, la astfel de manifestari, rational. Intrebarile mele din articol, in privinta stabilirii unei pedepse corecte pentru pedofili, sunt, dincolo de emotia cuvintelor, solicitari rationale. Cred ca este nevoie de asprirea pedepselor pentru descurajarea celor tentati sa apeleze la gesturile respective. Pe de alta parte, sunt de acord cu tine ca baza unui copil informat este comunicarea. Un copil informat va sti sa se protejeze, sa nu intre in discutie cu strainii sau sa simta imediat eventuale aluzii sexuale. Nu cred, insa, ca in societatea actuala, informatia mai lipseste, ca pe vremea noastra. Parintii au, insa, rolul, sa gaseasca solutia de a le deveni prieteni copiilor lor, astfel incat sa le comunice totul. Aici, intervine o buba care nu poate fi rezolvata legal, ci doar in interiorul familiei. Depinde de fiecare parinte in parte cat de bun comunicator este. Dincolo de toate acestea, nu vad cum doar cu o comunicare eficienta, un copil ar putea fi aparat total de un posibil violator. Respectivul individ il poate rapi de pe strada, pur si simplu. Si ca sa nu se mai intample asa ceva, legiuitorul, statul, trebuie sa descurajeze doar din stadiul de idee un astfel de gest. Cum poate face asta? Cu niste legi radicale pentru astfel de gesturi la fel de radicale.

      • Nu m-aţi înţeles. Eu nu mă refer la a instrui un copil ca să se apere, problema asta şi-a mai pun părinţii responsabili, uneori şi la educatorii de la grădiniţă, profesorii la şcoală… eu vorbeam la a instrui un copil ca să nu agreseze alţi copii sau să nu înţeleagă greşit interacţiunea cu alţi oameni, copii sau maturi. Un pedofil care ajunge să se manifeste „ca atare” cu siguranţă are nişte experienţe în vremea copilăriei cu alţi copii de vârsta lui, cu părinţii, cu alţi adulţi, cu copii mai mari… într-un fel sau altul a fost împuns spre anormalitatea de mai târziu (voit, conştient sau inconştient). Or poate a fost la rândul lui supus unor gesturi pe care el le-a interpretat, la nivelul unui preşcolar, în zona erotismului precoce.

        Sunteţi părinte. Un copil la trei sau patru ani nu se poate spăla singur, are nevoie de ajutor din partea părinţilor pentru a face baie. Cum anume veţi face baie copilului de trei ani ştiind că are deja instincte incipiente de natură sexuală (chiar dacă ele nu se manifestă concret, ca la adulţi, dar un copil de grădiniţă face diferenţa dintre băieţi şi fete şi ştie, mai ales în cazul fetelor, că are o atracţie mai mare spre sexul opus). Înţelegeţi că nu mă refer la ceva agresiv sau intenţionat, dar copii au o cu totul altă înţelegere a interacţiunii faţă de adulţi, nu au inhibiţii, nu exprimă ceea ce simt, nu ştiu să exprime ceea ce simt… Un adult pedofil ştie exact ce face, el nu are nici o scuză, dar, pe de altă parte, faptul că el a ajuns să aibă un comportament anormal social poate fi, în egală măsură, a unor oameni „nevinovaţi”, care nici măcar nu ştiu ce influenţă a avut, oameni care au acţionat în copilăria celui huiduit într-un mod care s-a scris permanent în comportament. Subliniez faptul că foarte mulţi oameni ajung „anormali sociali” din cauza ignoranţei noastre, a tuturor.

        Părerea mea este că aruncatul cu pietre în cei care provoacă astfel de cazuri mai mult decât reprobabil, aproape abominabile… nu rezolvă nimic pentru viitor. Psihologii, sociologii şi doctorii pediatrii ar trebui să ne înveţe, pe copii şi adulţi deopotrivă, care este normalitatea şi un comportament anormal. Ar trebui să avem un ghid de conduită, mult mai clar decât cei 7 ani de acasă, cu ceea ce trebuie să facem şi cu ceea ce nu trebuie să facem. Priviţi cum interacţionează astăzi românii, cu violenţă, îşi mai trag câte un foc de armă, câte o pălitură de sabie… Această agresivitate se naşte din necunoaşterea unei interacţiuni normale. Nimeni nu învaţă copii cu o normalitate a eleganţei, a măsurii, a non-violenţei… Eu am o vorbă, libertatea nu este să faci orice doreşti oricând doreşti, ci să ştii ce trebuie să faci în orice moment. De aceea cred că implicarea ar trebui să fie ceva mai profundă. Aveţi mijloacele meseriei în a realiza un astfel de deziderat, trebuie doar să vă doriţi destul de mult să-l realizaţi. Puteţi să realizaţi, în mod real şi semnificativ, ca peste 20 de ani cazurile de pedofilie şi alte aberaţii sociale să fie sensibil mai puţine… alegerea este a domniei voastre. Puteţi să daţi un impuls societăţii, puteţi să faceţi „un curent de opinie” care să oblige ministerul educaţiei, ministerul sănătăţii, intelectualii româniei… să se implice în mod real în a găsi o soluţie viabilă, concretă şi lucrativă.

        Iată, vorbim despre un profesor din Târgul-Mureş care şi-a abuzat fiica vitregă şi care a şi vândut apoi filme cu abuzul. Vă întrebaţi cum anume a ajuns acest om profesor? Nu ar fi trebuit ca cineva „să se prindă” în momentul selecţiei pentru postul de profesor? El nu a stat în casă, neştiut de nimeni… dimpotrivă a ieşit în mijlocul celor care ar fi trebuit să-i stabilească capacitatea pedagogică.

        • Inca o data iti dau dreptate. Dar pana sa apara o generatie noua pe care sa o educi, avem generatia actuala, care are mari probleme. Pe dezaxatii de astazi nu mai ai cum sa-i educi. Pe ei trebuie sa-i pedepsesti exemplar ca sa-i temperezi pe ceilalti.

          • Sigur, nici nu spun altceva. Vinovaţii trebuie să-şi plătească vina. Numai că trebuie început odată să cultivăm şi normalitatea. Din păcate soluţiile politice sunt, de cele mai multe ori, legate de mărirea pedepselor, castrare fizică sau chimică… nimeni nu se concentrează pe soluţiile împuţinării infracţiunilor eliminând cauza apariţiei lor, respectiv momentul apariţiei tulburării comportamentale.

            Dacă statul nu intervine, de exemplu în subcultura cartierelor (subcultură în sensul unui specific cultural diferit de cultura de bază naţională), nu trebuie să ne mirăm că va exista trafic de droguri, infractori, violenţă, limbaj violent şi agresiuni… Acestea se dezvoltă natural cât timp există un spaţiu lipsit de control. La fel şi în ceea ce priveşte spaţiul şcolar. De exemplu consumul de etnobotanice nu ar fi putut exista dacă statul ar fi controlat din start etnobotanicele. Un control asupra şcolii ar bloca traficul de substanţe psihotrope şi stupefiante prin licee sau chiar scoli generale.

            Eu nu cred în pedepsirea exemplară, eu cred în pedepsirea uzuală. Decât 10 inşi pedepsiţi exemplar sunt mai utile pedepsele moderate pentru minimum 50% dintre cei care încalcă legea. Dacă cineva are conştiinţa că este foarte probabil să fie pedepsit, nu va mai încerca să încalce legea, chiar dacă pedeapsa este mică. Părerea mea.

  7. mmmm…printr-o situatie de genul am trecut si eu…cu unchiul meu…era omul care ii luase locul tatalui meu (parintii mei fiind divortati), omul care m-a invatat sa merg pe bicicleta, omul care ma scotea pe mine si pe fratele meu in oras la o prajiturica…nu am stiut niciodata ce a fost in capul lui atunci cand m-a sarutat si a inceput sa ma mangaie…am ramas perplexa, nici nu m-am putut misca …m-a salvat bunica mea cand m-a strigat…

    desi i-am spus mamei dupa o perioada nu am facut nimik impotriva lui si nici nu voi face…astept ziua cand vom fi din nou fata in fata si voi putea discuta calm cu el…

    insa nu as proceda la fel in alte situatii…la toti pedofili le-as taia gatul ( eu sunt buna, dar si nebuna)…

    • Cati ani aveai cand s-a intamplat grozavia? De ce nu ai facut nimic? Eu cred ca actiunile imediate pot pune capat unui set de urmari groaznice. Daca au mai fost si alte fete in situatia ta? Daca ele au patit mai rau?

      • aveam vreo 16 ani…eram destul de marisoara k sa inteleg ce se intampla mai ales ca nu a fost prima situatie de genul acesta…am preferat sa-l las in pace fiindca am tinut la el…a fost omul care mi-a indrumat pasii cand eram mica, a fost ‘tatal meu” si adevarul e ca nu am vrut sa ii fac rau familiei lui…

        da…poti sa spui ca sunt nebuna dar familia lui a avut destule necazuri k sa le mai provoc si eu alte suferinte…. ( pe scurt primul lor copil, al unchiului si al matusii mele, a murit la nici 2 ani, bolnav de inima; de atunci matusa mea a intrat intr-o depresie severa si nici faptul k a ADUS PE LUME ALT COPIL nu a mai ajutat-o…a avut diverse crize, tentative de sinucid…a fost greu, cu toate astea unchiul meu nu a lasato, a ramas alaturi de ea si cel de-al doilea copil, s-a chinuit cu tratamente, a plecat cu ea in afara in speranta unui rez mai bun insa rez au fost dezastruoase…sufera de o boala grava care o va face o leguma in cativa ani – acum spune-mi si mie…puteam eu sa il bag la inchisoare pe omul asta? puteam eu sa las un copil pe strazi din moment de mama lui era bolnava si nu ar fi putut avea grija de el?…cum am spus si in postul anterior…NU STIU CE A FOST IN CAPUL LUI CAND M-A SARUTAT…dar nu pot sa-i fac rau…pot doar sa sper k nu a mai facut asta, sa sper ca a fost o scapare, un impuls de moment datorat singuratatii ( nu stiu ce sa-ti spun…poate asta e ceea ce vreau eu sa cred) si repet…astept clipa cand vi fi din nou fata in fata cu el ( nu mi-e frica, stiu ca nu-mi va face nimik)

        • Intr-adevar are o situatie foarte dificila, iar tu i-ai fi pus capat cu totul. Nu erai, totusi, foarte mica. La 16 ani multe fete sunt destul de dezvoltate si te pot pacali in privinta varstei. Totusi, el nu are nicio scuza. Stia exact ce face si cine esti. Poate, cum spui tu, a fost doar o scapare, o nebunie. Sa speram. Mi-e groaza, insa, daca nu a fost asa, ci din contra. Adica, daca dupa incidentul cu tine, a mai facut astfel de gesturi cu alte fetite.

          • cum spuneam, eram destul de mare sa-mi dau seama ce se intampla, iar el stia foarte bine varsta mea…daca a fost sau nu o scapare, daca a mai facut asta sau nu doar Dumnezeu stie…cert e k nu am trecut prin asta doar 1 data ( si stau si ma gandesc k mi-a dat bunul Dumnezeu tot fetitza si mi-e groaza de ceea ce i se poate intampla in lumea asta de nebuni)…daca unchiul meu nu a apucat sa termine ceea ce a inceput, intrerupt fiind de bunica mea, ei bine a avut grija altul sa si termine ceea ce a inceput ba chiar sa profite in continuare de mine…de fapt asta e prima mea poveste dar e mult prea crunta pentru mine k sa o pot reda aici in totalitate…e povestea unei fetite de 6 anisori care a fost dusa cu zaharelul si convinsa sa intretina rel sexuale cu mai multe persoane mai mult timp ( ani buni), e povestea unei fetite care atunci cand si-a dat seama ce face a intrat in pamant de rusine si s-a izolat complet…de ce??? fiindca i-a fost mult prea rusine de faptele ei cu toate k nu avea nicio vina, fusese naiva si mult prea mica….

            la fel k si in cea de a doua situatie ( cea cu unchiul meu) nu am facut nimik nici impotriva lor…asta recunosc ca a fost greseala mea si daca acum as mai intalni acele persoane le-as taia gatul cu mana mea…insa e mult prea tarziu ca sa mai pot face ceva impotriva lor…au trecut peste 20 de ani de atunci…

            ma rog la Dumnezeu sa o ocroteasca pe fetitza mea iar pe mine sa ma ajute sa o educ cum trebuie, sa fiu prietena ei si apoi mama ei fiindca conteaza foarte mult si apropierea dintre mama si fica, comunicarea dintre ele…foarte, foarte mult conteaza…

            acum Dane sfatul meu e sa ai grija de micuta ta…ochii si fetitza!!!! sunt multi nebuni in tara asta, fereste-o de ei!

          • Ce imi povestesti tu este teribil. Sper ca esti bine, acum, din toate punctele de vedere. Mai ales psihic. Cat despre bine, sper ca fiica mea sa nu aiba niciodata probleme de acest gen. Nu stiu ce i-as face atacatorului.

  8. sunt bine, iti multumesc pentru grija:) cu ajutorul lui Dumnezeu trecem peste toate greutatile….si as trece prin asta de 1 miliard de ori numai sa stiu ca vor fi bine copii mei…nu este suferinta mai mare pentru un parinte decat sa-si vada copilul plangand sau avand probleme…poate si de aceea am tacut …k sa nu sufere mama…

    dar asta e!!! Viata merge mai departe independent de noi….iar eu am o vorba ” am cazut?…nu-i nimik! ma ridic, ma scutur si merg mai departe si intotdeauna cu zambetul pe buze:)…

    te pup si sa stii k mi-esti tare drag…mai ales in pozele de familie:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *