GIBRALTAR- LOCUL PE CARE PESCĂRUŞII ÎL ÎMPART CU OAMENII

În fiecare zi de vineri, am să încerc să vă recomand o destinaţie care merită văzută măcar într-o escapadă de week-end.

Azi: Gibraltar. Aparent doar o stâncă, în realitate un loc excepţional în care întâlneşti totul.

La poalele muntelui, găseşti civilizaţia: oameni, magazine, trafic… civilizat, însă. Completat de un transport în comun GRATUIT.

Cu cât urci mai mult, cu atât descoperi mai mult sălbăticia. Asta m-a impresionat cu adevărat. Priveliştile sunt senzaţionale atunci când îţi cobori ochii către „muritorii” de la poale”, pentru că exact aşa te simţi- un Dumnezeu care-şi priveşte credincioşii de foarte de sus.

La nivelul tău ajung doar pescăruşii. Sunt aproape, foarte aproape. Dacă n-ar fi sălbatici, aproape că i-ai putea atinge. Acceptă, însă, doar o fotografie făcută de la distanţă, apropierea alungându-i imediat.

Mai sunt şi maimuţele. Multe şi obraznice. Ele sunt foarte domesticite. Sunt gazdele stâncii şi consideră că totul este al lor. Inclusiv mâncarea, aparatele foto sau genţile turiştilor. Atenţie! 500 de lire sterline e amenda în cazul în care agresezi o maimuţă.

M-a mai uimit şi victoria vegetaţiei asupra rocii dure. Peste tot vezi flori care şi-au făcut loc prin crăpăturile stâncii şi îşi proclamă victorios libertatea de a respira aerul tare al înălţimilor Gibraltarului.

Sfatul meu este să „escaladaţi” Gibraltarul pe jos. Sunt drumuri asfaltate, perfecte, mai bune decât bulevardele capitalei noastre. Poţi urca şi cu maşina, dar pierzi tot farmecul. Mai există şi o telecabină care te duce până în vârful muntelui şi înapoi. Noi am urcat aşa şi am coborât pe jos. N-am ştiut, însă, că, de fapt, drumul de coborâre este un amestec de pante. Ne-a luat vreo trei ore până am reîntâlnit civilizaţia de la poale. Mult şi obositor. Fantastic, însă, la nivel de povestiri. Aşa că eu zic că merită să-mi urmaţi exemplul, dar să vă echipaţi cu încălţări corespunzătoare.

Ar mai fi multe de povestit: senzaţia pe care o trăieşti atunci când aterizezi pe una dintre cele mai scurte piste din lume, practic e o dungă de uscat înconjurată de apă, orice ezitare a pilotului fiind fatală. Nu s-a întâmplat, însă, niciun accident până acum.

Pe stânca asta sunt şi foarte multe obiective istorice, relicve ale bătăliilor pe care le-au dat de-a lungul timpului britanicii şi arabii. Merită văzute. Sunt popasuri, puteţi să vă trageţi sufletul.

Aş putea să vă mai povestesc enorm de multe lucruri. Sper, însă, că v-am dat suficiente detalii pentru a vă trezi interesul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *