Discuţie între băieţi la o bere. După ce epuizăm toate unghiurile de abordare despre maşini şi femei (că deh! de la o vârstă rămâi doar cu vorbitul 🙂 ), îndrăzneşte unul:

„Bă, prietena mea cea nouă zice să nu mă mai epilez!”

Să vă explic: tipul ăsta e un fel de urs grizzly, dacă nu trece pe la epilat o săptămână. Săracul de el are o pilozitate care-i acoperă integral corpul, de-i mai vezi doar ochii.

Da, el e unul dintre bărbaţii pe care-i ştiu că se epilează. Peste tot se epilează, că nu poate omul să respire acoperit de blană, pentru că se sătura vara să schimbe trei tricouri pe zi şi să miroasă ca sconcsul după o tură de duş cu autobuzul şi, până la urmă, pentru că unii bărbaţi se simt mai potenţi atunci când „scutură trandafirul” când sunt epilaţi.

Prietena lui cea nouă vrea să încerce, însă, experienţa cu ursul. Acum, ce să zic: fiecare cu preferinţele lui!

Dar, aici, vine şi întrebarea mea: Doamnelor, voi cum vă preferaţi iubitul? Jean Luc Picard sau Tarzan? Ştiţi la ce mă refer!

Aaa! Şi nu înţeleg de ce discuţia asta este aproape tabu! Foarte mulţi bărbaţi se feresc să spună cum şi în ce fel e în cazul lor. Nu mai vorbesc despre femei. Pe foarte puţine le-am auzit recunoscând răspicat că preferă „Deşertul Sahara” şi nu „pădurea Amazoniană” la iubitul lor sau că nici nu concep ca bărbatul lor să-şi mute aparatul de ras de pe barbă până la subraţ. Despre procedurile de epilare aplicate lor, însă, ar putea vorbi ore în şir. Bine, cele mai multe dintre ele, că am întâlnit şi nişte excepţii de-am fugit ca turcul de la Rovine!