Cam atâtea bilete am cumpărat în excursia făcută la munte cu prietenii mei italieni. V-am mai povestit eu despre ei.
Am cumpărat bilete multe pentru că am avut multe lucruri de văzut. Superbe, de altfel. Bran- Castelul Bran, Râşnov- Cetatea şi Peştera, Braşov- Biserica Neagră şi multe altele.
Chiar mi-a plăcut să redescopăr România, să revizitez nişte locuri faimoase, care se pot compara cu celebrele obiective turistice din alte ţări.
Şi italienilor le-a plăcut foarte mult. La finalul călătoriei, cuvintele lor au fost următoarele: „România este ca Italia anilor ’80”!
Şi, acum, analiză pe text. „România este ca Italia!”. Mare performanţă pentru mine, mai ales că ei veniseră în ţara noastră cu nişte idei preconcepute: „România este săracă!”, „În România, eşti furat la drumul mare!”, „România este naşpa!” etc. În doar trei zile, şi-au schimbat cu totul părerile despre ţara noastră. Le-au plăcut peisajele, obiectivele turistice, mâncarea.
Din păcate, a rămas „Italia anilor ’80”. Asta pentru că am întâlnit drumuri foarte proaste şi foarte mulţi câini şi vaci pe aceste drumuri. Italienii au fost şocaţi de acest aspect şi chiar s-au oprit să filmeze de mai multe ori animalele de pe şosea. Aici, n-am avut ce face. În urmă cu peste 20 de ani, Italia arăta la fel şi ei au ţinut să precizeze asta, că doar ţine de mândria naţională a fiecăruia să-şi compare ţara cu altele.
Şi mai e un aspect de precizat. Eu nu cred că România este o ţară ieftină. Dacă vrei să impresionezi pe cineva şi cauţi să-l duci în cele mai bune locuri, scoţi bani multicei din buzunar.
Într-adevăr nu se compară cu taxele de la Muzeul Vaticanului sau Turnul Eiffel. Dar, comparativ cu salariul mediu din ţara noastră, toate taxele pentru intrarea la obiectivele turistice sunt mari. 10, 20, 35 de lei. Imaginaţi-vă că, dacă faci un tur cu mai multe astfel de obiective, dai 200 de lei doar pe intrări.
Înţeleg că aceste taxe sunt necesare pentru autofinanţarea acestor obiective. Vreau doar să punctez că România nu e ieftină, pentru turistul român.
Am sau nu dreptate?
La toate astea, se mai adaugă costurile de cazare sau costurile unor mese în restaurante tradiţionale. Nici aici, dacă vrei condiţii, nu dai bani puţini. O noapte de cazare sare de echivalentul a 50 de euro, iar o masă se duce pe la 25 de euro, de persoană.
Dincolo de orice, după această călătorie, mi-au rămas câteva fotografii superbe pe care le împărtăşesc cu voi, mai jos. Asta ca să vă conving că, totuşi, merită să ne redescoperim ţara.
