Fetele mele se bat pe pluş!

Să vedeţi ce scandal am creat eu în familie. Cum orice femeie doreşte să primească o „atenţie” în fiecare zi şi, mai ales, cu ocazia unei sărbători, nu puteam să ratez Ziua Îndrăgostiţilor.

Ştiu controversele în privinţa acestor sărbători, le-am dezbătut în articolul precedent, acum discutăm despre altceva.

Zic să-mi surprind soaţa. Foarte ocupat pe la birou, apelez la o florărie online, să-i trimită soaţei un buchet frumos acasă. Îl aleg eu, îl plătesc, scriu şi un bileţel amoros de la un „admirator secret”, ca să mă dau aşa romantic şi misterios ca un Don Juan.

Beleaua a fost că florăria a trimis „din partea casei” şi un ursuleţ de pluş. Nu l-am ales eu, mi se pare o chestie prea „tipică”, prea banală. Mă mulţumeam doar cu buchetul de flori.

Şi, acum, la mine acasă e mare bătaie pe ursuleţ! Sophia, 1 an şi jumătate, îl vrea ea. Normal, e pentru vârsta ei! Cristina, mama ei şi soaţa mea, îl vrea pentru ea. Doar e cadoul ei! Şi, acum, se ceartă!

Aşa că, dragii mei, vă întreb pe voi: cum rezolv problema asta? Cine merită ursuleţul? 

Pe de altă parte, voi ce surprize le-aţi făcut iubiţilor/ iubitelor? Sau ce surprize vi s-au făcut?

Trebuie să curgă râuri de dragoste!

Da, azi e ziua cea mare!

Da, azi trebuie să-i spun că o iubesc! Trebuie!

Azi, trebuie să curgă râuri de dragoste! Trebuie!

Azi, trebuie să mă sune de cinci mii de ori să-mi spună că fără mine nu poate trăi! Trebuie!

Azi, trebuie să-i aduc măcar un buchet cu flori! Trebuie!

Azi, trebuie să ieşim la o cină romantică! Trebuie!

Azi, trebuie să mă sune toate fostele iubite care mai ţin încă la mine şi să-mi mărturisească asta! Trebuie!

Azi, trebuie să plec la muncă! Trebuie!

E doar joi şi nu-l interesează pe şeful meu că eu trebuie să-mi manifest iubirea şi că sunt ocupat cu Valetine’s Day. Pentru el, trebuie doar să merg la serviciu! Şi sincer? Are dreptate! Restul, „dulcegăriile” trebuie să le faci doar când vrei, când simţi, fără o zi anume.

Pentru tine, ce „trebuie” azi?

Cică vine Valentinu’

La grădiniţă, puştiul: „Mami, mami, trebuie să-mi cumperi un cadou frumos pentru prietena mea!”

În şcoală, puştiul: „Tata, vreau şi eu nişte bani să o duc la mall pe iubită!”

În liceu, adolescentul: „Mda, facem Valentine’s Day în club! Sper să nu mă prindă iubita când mă uit la animatoare!”

În facultate, tânărul: „Cum dracu’ fac să mă împart între cele trei iubite că toate vor să facem Valentinul împreună?”

La început de căsnicie, bărbatul: „Oare ce surpriză să-i fac? Poate avem timp să fugim până la Paris!”

După vreo zece ani de căsnicie, acelaşi bărbat: „Mama mă-si! Iar vine Valentine’s Day! Cine o fi inventat tâmpenia asta? Poate nu se prinde şi scap fără cadou! Oricum, sunt prea ocupat la birou ca să mă gândesc la ceva frumos!”.

Tu în ce stadiu eşti? Dar la voi, domnişoarelor şi doamnelor, cum e?

Pe mine m-ar tenta încă Parisul, dar sincer nu cred că am timp! 🙂