Azi am oftat mult. Aparent nu aveam de ce. Era soare afară, o zi de luni, ca fiecare alta. Şi, totuşi, mă trezeam oftând din senin. Nici n-am avut chef de vorbă. Îi răspundeam Cristinei în dodii, cu răspunsuri scurte, neinteresante.
Nu credeam să fie atât de greu. Trebuia să facem o chestie nouă şi simplă: să o ducem pe Sophi la grădi! Doar e un loc unde copiii se simt minunat, se joacă, se distrează.
Dar realitatea a fost alta: a fost greu şi pentru noi şi pentru ea. Nouă, adulţilor, nu ne venea să credem când a trecut timpul. Când Sophi s-a făcut atât de mare, încât să meargă la grădi. Nu ne venea să credem că va sta fără noi, că va lipsi din căminul ei.
Şi a fost greu şi pentru ea. A plâns, primele două ore a stat doar sub fusta maică-si, n-a vrut să intre în clasă. Sau intra, stătea câteva minute şi apoi ieşea repede pe hol să ne caute.
Ulterior s-a mai liniştit. Ba chiar a plecat fericită de la grădi. Se bucura că se întoarce acasă, dar se vedea că este fericită şi pentru că a petrecut câteva ore într-un loc nou şi minunat, alături de câţiva prieteni noi.
De fapt, ăsta a fost şi motivul pentru care am vrut ca Sophi să meargă la grădi. Simţeam nevoia să o dăm în grija unor specialişti care să o înveţe lucruri noi, inteligente, să o înveţe regulile societăţii şi cum să comunice în colectivitate.
Sperăm că am făcut bine. De fapt, suntem siguri. Chiar dacă ne-a fost greu şi ne va fi greu şi mâine, şi poimâine şi probabil încă vreo câteva săptămâni bune!
Pentru voi cum a fost prima zi de grădi?
PS: Tac-su, la 1,90 înălţime, s-a înmuiat rău de vreo câteva ori. Mai mai să calce pe urmele maică-si care plângea în batistă!
bafta printesa mica….noi azi am fost in vizita;))…doar de pe 16 incepem…si a plecat plangand ca vrea sa ramana la jucarii:)) ….sa vezi plans ddin 16 ca nu vrea sa ramana:)))…..intr-adevar,parintii au emotii de 1000 de ori mai mari…
Sa stii ca noi suntem mai emotionati ca piticii nostri.
In primele zile nu a plins deloc, era chiar bucuroasa ca se duce, dar dupa vreo saptamina, cind a vazut ca se repeta treaba ,si zi de zi tb sa mearga acolo a inceput sa plinga . Educatoarea imi zicea ca dupa ce plec eu mai plinge putin si apoi se ia cu joaca si tace .Plecam si eu cu o jale in suflet……. Oricum, mai mult de 2 saptamini nu cred ca a tinut plinsul.
Sa inteleg ca vor veni si vremuri insorite.:)
Pentru mine au fost de mult aceste emotii…La fel s-au manifestat si copilasii mei cand erau mici si i-am dus la gradi….Parca a fost ieri…
Usor, usor se va invata si va veti invata si voi. Eu cand ii lasam la gradi plangeam pana m-am invatat ca trebuie sa mearga acolo, ca e bine pentru ei…
E o frumoasa, ca si voi!
Pai asteptam sa-ti duci nepotii la gradi. Mama mea e paznic la Sophia.
Felicitari de inceputul gradinitei! Ca maine vine prima zi de scoala. 🙂
Sa vina mai incet, zic! 🙂
Eu sunt pe partea cealalta a baricadei,azi am primit 3 copii noi, la inceput e f.greu,dar e spre binele copilului sa fie in colectivitate… sunt tare suparata pentru ceea ce a patit Ionut….aveti grija de copii,sa nu-i scapati din ochi nici o clipa.Sophia o sa se acomodeze repede,aveti rabdare cu ea.Va pup.
Lasa ca te descurci! Am mare incredere in tine!
Buna Dan! Sa inteleg din modul in care sunt aranjate materialele in clasa ca este vorba de o gradi Montessori?
Bravo. Da. Am zis sa incercam macar 6 luni metoda. Sophi raspunde foarte fain deja.
Felicitari! Ati facut cea mai buna alegere, insa ce pot sa spun este ca rezultatele nu se vor vedea in 6 luni sau ele vor fi in stadiul de „hint”-uri asupra unor consolidari, modificari, adaptari comportamentale viitoare ce stau la baza unei personalitati puternice. Daca nu sunt indiscreta – care gradi MTS?