Într-o seară de week-end, nişte buni prieteni mă invită la karting. În total, eram doi bărbaţi şi jumătate, fiul prietenului având vreo 12 ani. Hai să mergem, că nu mă dădusem niciodată cu aşa ceva. Bine, am mai mers cu maşinuţe, cu karturi mici, dar niciodată cu chestii profi. Cât de greu putea să fie, însă, doar conduc zilnic?!

Eram sigur că-i rup pe amândoi. Despre puşti, nici măcar nu concepeam să nu-i dau fum! 🙂

Înainte de cursă, m-am şi instalat pe locul de campion, aşa să văd cum îmi stă.

Şi ne-am pornit! Dumnezeule, ce senzaţie! Foarte tareeeee! N-are nicio legătură cu condusul clasic.

În fine, am turat motoarele la maximum. Eram atât de rapid, încât nici măcar aparatul foto nu mă putea prinde. 🙂

Extraordinar de rapid, cu o viteză aproape ca a luminii. Ce pilot de raliuri, ce pilot de formula 1! Eu eram asul suprem!

Finalul a fost apoteotic! Am scârţâit cauciucurile, am scos fum, am dat gaz, n-avea cum să nu câştig!

Trag pe dreapta, plin de satisfacţie! Mă uit pe tabelă doar aşa… să-mi văd timpul de mare campion!

Şi, da! Am ieşit pe ultimul loc!!!! La mare distanţă chiar şi de puşti!!!

Aşa că… am plecat capul şi am dat vina pe arbitri! Trebuie să fi furat! Că altfel nu se putea!

Voi v-aţi dat în asemenea maşinării? Cum vi se pare?